zbănţui — ZBĂNŢUÍ vb. IV. v. zbânţui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZBĂNŢUÍ, zbắnţui, vb. IV. zbănţui 2. tranz. A strânge, a fixa, a prinde cu o verigă de fier, cu un cerc de metal. (din zbanţ) Trimis de tavi, 30.05.2004. Sursa: DER … Dicționar Român
zbânţuí — vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. zbấnţui, 3 sg. şi pl. zbấnţuie, imperf. 3 sg. zbânţuiá … Romanian orthography
zburda — ZBURDÁ, zburd, vb. I. intranz. A sălta, a alerga sprinten încoace şi încolo; a se zbengui, a se juca cu voioşie; a se ţine de nebunii, a se arăta lipsit de seriozitate. ♢ expr. A i zburda (cuiva) inima = a fi foarte vesel; a avea chef de… … Dicționar Român
zbihui — ZBIHUÍ, zbihuiesc, vb. IV. tranz. (reg.) A scutura, a zgâlţâi (pe cineva). – et. nec. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98 ZBIHUÍ, zbihuiésc, vb. IV. refl. (Mold.) A se juca, sărind şi alergând; a fi neastâmpărat; a zburda; a se… … Dicționar Român
zbânţ — s.n. (reg.) Joacă, zbenguire, hârjoană. – Din zbânţui (derivat regresiv). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZBÂNŢ s. v. hârjoană, hârjoneală, joacă, joc, zbenguială, zbenguire, zbenguit, zbânţuială, zbânţuire, zbânţuit, zbânţui tură … Dicționar Român
zbânţuială — ZBÂNŢUIÁLĂ, zbânţuieli, s.f. Zbânţuire. [pr.: ţu ia ] – Zbânţui + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZBÂNŢUIÁLĂ s. v. joacă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime zbânţuiálă s. f., g. d … Dicționar Român
zbânţuire — ZBÂNŢUÍRE, zbânţuiri, s.f. Acţiunea de a se zbânţui şi rezultatul ei; zbenguială, zbânţuit1, zbânţuitură. – v. zbânţui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZBÂNŢUÍRE s. v. joacă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
zbânţuit — ZBÂNŢUÍT1 s.n. Zbânţuire; zbenguială. – v. zbânţui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZBÂNŢUÍT2, Ă, zbânţuiţi, te, adj. Care se zbânţuie; neastâmpărat. – v. zbânţui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZBÂNŢUÍT adj … Dicționar Român
linişti — LINIŞTÍ, liniştesc, vb. IV. refl. şi tranz. 1. A înceta sau a face să înceteze zgomotele; a înceta sau a face să înceteze o acţiune, un proces (intens); a (se) calma, a (se) potoli. 2. A deveni sau a determina să fie lipsit de griji, de… … Dicționar Român
zbengui — ZBENGUÍ, zbéngui, vb. IV. refl. A se juca sărind şi alergând; a zburda. ♦ A se lua la harţă; a se hârjoni. – Zbeng + suf. ui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZBENGUÍ vb. 1. v. hârjoni. 2. v. zburda. Trimis de sivec … Dicționar Român
