zbânţ

zbânţ
ZBÂNŢ s.n. (reg.) Joacă, zbenguire, hârjoană. – Din zbânţui (derivat regresiv).
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ZBÂNŢ s. v. hârjoană, hârjoneală, joacă, joc, zbenguială, zbenguire, zbenguit, zbânţuială, zbânţuire, zbânţuit, zbânţui-tură, zburdare, zburdălnicie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

zbânţ s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

zbânţ s.n. (înv. şi reg.) agent fiscal; zapciu.
Trimis de blaurb, 28.03.2007. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • zbanţ — ZBANŢ1, zbanţuri, s.n. (reg.) 1. Verigă, legătură de fier cu care se strâng laolaltă unele piese de la trăsură, de la car etc. 2. Petic la ghete. – et. nec. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98  ZBANŢ2, zbanţuri, s.n. (reg.) Ventuză (2) …   Dicționar Român

  • hârjoneală — HÂRJONEÁLĂ, hârjoneli, s.f. Încăierare în joacă; hârjoană. – Hârjoni + suf. eală. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HÂRJONEÁLĂ s. hârjoană, zbenguială, (reg.) zbânţ. (Încetaţi cu hârjoneală!) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • joacă — JOÁCĂ s.f. Joc (1), distracţie (copilărească). – Din juca (derivat regresiv). Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  JOÁCĂ s. 1. joc, zbenguială, zbenguire, zbenguit, zbânţuială, zbânţuire, zbânţuit, zbânţuitură, zburdare, zburdălnicie, (reg …   Dicționar Român

  • sbilţ — (zbílţuri), s.n. – Laţ, coardă pentru prins animale. – var. zbilţ, bilţ, (s)ghilţ, Trans. belţ. Creaţie expresivă, care presupune ideea unei mişcări dezordonate ca cea a unei păsări sau a unui animal care se luptă să iasă din capcană; legătura… …   Dicționar Român

  • ventuză — VENTÚZĂ, ventuze, s.f. 1. Organ în formă de disc al unor animale (acvatice), care le permite să se fixeze pe diferite corpuri. 2. Pahar special de sticlă, cu marginea superioară puţin răsfrântă, care se aplică (prin crearea de vid în interior) pe …   Dicționar Român

  • zbănţui — ZBĂNŢUÍ vb. IV. v. zbânţui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZBĂNŢUÍ, zbắnţui, vb. IV. zbănţui 2. tranz. A strânge, a fixa, a prinde cu o verigă de fier, cu un cerc de metal. (din zbanţ) Trimis de tavi, 30.05.2004. Sursa: DER …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”