verticală

verticală
VERTICÁL adj., adv. 1. adj. drept. (Stâlp verticală.) 2. adj. v. erect. 3. adj. abrupt. 4. adv. drept, perpendicular, (înv.) prost. (Muntele se înălţa verticală înaintea noastră.)
Trimis de siveco, 16.04.2008. Sursa: Sinonime

verticál adj. m., pl. verticáli; f. sg. verticálă, pl. verticále
Trimis de siveco, 16.04.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

verticálă (linie, direcţie) s. f., g.-d. art. verticálei; pl. verticále
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • coloană — COLOÁNĂ, coloane, s.f. 1. Stâlp cilindric de marmură, piatră, lemn etc., destinat să susţină o parte dintr un edificiu sau să l înfrumuseţeze. ♦ (anat.) Coloană vertebrală = totalitatea vertebrelor reunite cap la cap, formând axul de susţinere a… …   Dicționar Român

  • vertical — VERTICÁL, Ă, verticali, e, adj. Care este orientat perpendicular pe un plan orizontal; care are direcţia căderii corpurilor; (sens curent) care este orientat drept (în sus). ♢ Dreaptă verticală = dreaptă care uneşte un punct de pe pământ cu… …   Dicționar Român

  • bară — BÁRĂ, bare, s.f. 1. Bucată lungă de lemn sau de metal căreia i se dau diferite întrebuinţări. 2. Stâlp de poartă la unele jocuri sportive. ♢ Bară (fixă) = aparat de gimnastică format dintr o vergea groasă de metal montată între doi stâlpi. 3.… …   Dicționar Român

  • drept — DREPT, DREÁPTĂ, (A, B) drepţi, te, adj. (C) adv., (D) drepturi, s.n. (E) prep. a. adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. ♢ Linie dreaptă (şi substantivat, f.) = linie care uneşte două puncte din spaţiu pe drumul… …   Dicționar Român

  • Piz Mitgel — Ansicht vom Oberhalbstein Höhe 3 158,8  …   Deutsch Wikipedia

  • elevator — ELEVÁTOR1, elevatoare, s.n. 1. Instalaţie care serveşte la transportarea materialelor (grele) pe direcţie verticală sau aproape verticală şi pe distanţe relativ mici. 2. Unealtă cu care se prind şi se manevrează prăjinile de foraj, burlanele etc …   Dicționar Român

  • picaj — PICÁJ, picaje, s.n. Coborâre a unui avion pe o traiectorie (aproape) verticală. – Din fr. piquage. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  picáj s. n., pl. picáje Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  PICÁJ picaje n.… …   Dicționar Român

  • ridica — RIDICÁ, ridíc, vb. I. I. tranz. 1. A lua de jos şi a duce în sus (susţinând cu forţa braţelor, cu spatele etc.); a sălta. ♢ expr. A ridica mănuşa = a primi o provocare. A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva. ♦ A… …   Dicționar Român

  • kiln — s.n. Cuptor simplu cu cuvă verticală pentru calcinare. (cf. germ. Kiln, engl. kiln < lat. culina = bucătărie < lat. coquere = a găti) [def. MDN, etim. MW] Trimis de tavi, 17.07.2004. Sursa: DOOM  kiln s. n …   Dicționar Român

  • sus — adv. 1. Într un loc mai ridicat sau mai înalt (decât altul); la înălţime; deasupra. ♢ loc. adj. De sus = a) care este aşezat în partea nordică sau în partea mai ridicată a unui teren; b) care vine sau porneşte de la un organ de conducere; c) care …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”