verigi

verigi
VERÍGI s. pl. v. cătuşe, fiare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • veríga — e ž (í) 1. več med seboj zaporedno sklenjenih obročkastih elementov: delati, sestavljati verigo; dolga, železna veriga; veriga iz lesenih obročkov, regratovih stebel; člen verige // kovinska priprava iz več med seboj sklenjenih zlasti obročkastih …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • lanţ — LANŢ, lanţuri, s.n. 1. Şir de verigi, de plăci, de zale etc. metalice, unite între ele pentru a forma un lot, care serveşte spre a lega ceva, a transmite o mişcare etc. ♦ Instrument format dintr un şir de vergele groase, cu care se măsoară… …   Dicționar Român

  • verigă — VERÍGĂ, verigi, s.f. 1. Fiecare dintre inelele care alcătuiesc un lanţ. ♦ fig. Element de legătură; p. ext. parte componentă. 2. Inel de metal, de material plastic etc., de diferite mărimi, cu numeroase întrebuinţări tehnice (ca element de… …   Dicționar Român

  • înveriga — ÎNVERIGÁ vb. v. asedia, împresura, încercui, înconjura. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  înverigá vb., ind. prez. 1 sg. înveríg, 3 sg. şi pl. înverígă; …   Dicționar Român

  • verígã — s. f., g. d. art. verígii; pl. verígi …   Romanian orthography

  • cătuşă — CĂTÚŞĂ, cătuşe, s.f. 1. Fiecare dintre cele două inele metalice, legate între ele printr un lanţ, cu care se leagă uneori mâinile (şi picioarele) arestaţilor. 2. Plantă erbacee meliferă, cu nori albastre violacee şi cu miros greu (Ballota nigra) …   Dicționar Român

  • stor — STOR, storuri, s.n. Perdea de ţesătură, de împletitură sau din scândurele subţiri, orizontale, paralele şi mobile, care se poate lăsa şi ridica cu ajutorul unui resort ori cu o sfoară trecută prin verigi, destinată să ferească interiorul unei… …   Dicționar Român

  • înverigare — înverigáre s.f. (înv.) 1. legare, strângere; punere în verigi. 2. înconjurare, împresurare, asediere. Trimis de blaurb, 21.06.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • înverigat — înverigát, înverigátă, adj. (înv.) 1. legat, strâns, pus în verigi. 2. înconjurat, împresurat, asediat. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • àcíkličen — čna o prid. (ȁ í) ki se ne pojavlja v ciklih: aciklični pojavi ♦ kem. aciklične spojine spojine z ogljikovimi atomi, razporejenimi v odprti verigi …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”