bocit

bocit
BOCÍT s.n. Faptul de a (se) boci.v. boci.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

BOCÍT s. v. văitat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

bocít s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • boci — BOCÍ, bocesc, vb. IV. intranz. şi refl. A plânge tare (cu vaiete şi strigăte). ♦ tranz. A recita bocete la înmormântarea cuiva. – Din boace (înv. şi reg. voce < lat.). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A boci ≠ a chicoti …   Dicționar Român

  • bocitoare — BOCITOÁRE s. jeluitoare, (reg.) plângătoare. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  BOCIT//OÁRE bocitoareóri f. Femeie care îndeplineşte ritualul bocitului la înmormântări. /a boci + suf. bocitoaretoare Trimis de siveco, 22.08.2004.… …   Dicționar Român

  • jeluială — JELUIÁLĂ, jeluieli, s.f. Jeluire. [pr.: lu ia ] – Jelui + suf. eală. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  JELUIÁLĂ s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, la mentaţie, plângere, plâns, tânguială, tânguire …   Dicționar Român

  • obidire — OBIDÍRE, obidiri, s.f. (înv. şi pop.) Acţiunea de a (se) obidi şi rezultatul ei; suferinţă, chin, amar; asuprire, împilare. – v. obidi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OBIDÍRE s. v. amărăciune, asuprire, bo ceală, bocire, bocit …   Dicționar Român

  • olecăire — OLECĂÍRE s. v. boceală, bocire, bocit, căi nare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văi tătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • olălăire — OLĂLĂÍRE s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură. Trimis de siveco, 02.12.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • văicăreală — VĂICĂREÁLĂ, văicăreli, s.f. (pop. şi fam.) Faptul de a se văicări; zgomot făcut de cel care se văicăreşte; tânguire, lamentare, plânset. – Văicări + suf. eală. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VĂICĂREÁLĂ s. v. boceală, bocire,… …   Dicționar Român

  • văierare — VĂIERÁRE, văierări, s.f. (reg.) Faptul de a se văiera; vaiet. [pr.: vă ie ] – v. văiera. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VĂIERÁRE s. v. boceală, bocire, bocit, căi nare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, plângere,… …   Dicționar Român

  • văierat — VĂIERÁT s. v. boceală, bocire, bocit, căina re, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură. Trimis de siveco, 23.10.2008. Sursa: Sinonime  VĂIERÁT2, Ă, văieraţi, te,… …   Dicționar Român

  • văitat — VĂITÁT s. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văită tură, (pop., fam. şi peior.) văicăreală, (pop.) jeluială, (înv. şi reg.) olălăire, (reg.)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”