uzurpáre — s. f., g. d. art. uzurpärii; pl. uzurpäri … Romanian orthography
tiranie — TIRANÍE, tiranii, s.f. 1. Formă de conducere politică în Grecia antică; p. gener. conducere politică, guvernare despotică sau obţinută prin uzurpare. 2. Caracterul a ceea ce este tiranic. ♦ Comportare, atitudine de tiran (2); faptă de tiran. –… … Dicționar Român
uzurpaţiune — UZURPAŢIÚNE, uzurpaţiuni, s.f. (înv.) Uzurpare. [pr.: ţi u ] – Din fr. usurpation, lat. usurpatio, onis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 UZURPAŢIÚNE s. v. uzurpare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonim … Dicționar Român
răpştire — RĂPŞTÍRE s. v. ciudă, crâcneală, crâcnire, gelozie, invidie, jaf, jefuire, jefuit, murmur, necaz, pică, pizmă, pornire, pradă, prădare, prădat, prădăciune, protest, ranchiună, uzurpare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
uzurpator — UZURPATÓR, OÁRE, uzurpători, oare, s.m. şi f. Persoană care uzurpă, care îşi însuşeşte în mod fraudulos un bun, un drept, o calitate etc. – Din fr. usurpateur, lat. usurpator. Trimis de ana zecheru, 17.10.2005. Sursa: DEX 98 uzurpatór s. m., pl … Dicționar Român
împresurătură — împresurătúră s.f. (reg., înv.) împilare, nedreptăţire, încălcare, luare în mod abuziv, răpire de pământ, uzurpare de drepturi. Trimis de blaurb, 07.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
