- împresurătură
- împresurătúră s.f. (reg., înv.) împilare, nedreptăţire, încălcare, luare în mod abuziv, răpire de pământ, uzurpare de drepturi.Trimis de blaurb, 07.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
împresurătură
Look at other dictionaries:
împresura — ÎMPRESURÁ, împresór, vb. I. tranz. 1. A înconjura din toate părţile; a încadra (4). ♦ A cuprinde cu braţele, cu mâinile; a îmbrăţişa. 2. A încercui pentru a prinde, a cuceri etc. 3. (înv.) A deposeda pe cineva în mod abuziv. [prez. ind. şi:… … Dicționar Român
