umflatură — UMFLATÚRĂ s. 1. v. gâlcă. 2. v. tumefacţie. 3. v. ven tru. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
bot — BOT, boturi, s.n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (şi nasul). ♢ expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a… … Dicționar Român
gâlcă — GÂLCĂ, gâlci, s.f. (pop.) 1. Inflamare a ganglionilor de la gât sau a amigdalelor; (concr.) umflătură rezultată în urma acestei inflamări; p. gener. umflătură (sub piele). 2. fig. Nod sau porţiune mai îngroşată care apare la firele textile… … Dicționar Român
tumefacţie — TUMEFÁCŢIE, tumefacţii, s.f. Umflătură patologică apărută într o regiune a corpului, datorită unei infecţii, unei tulburări circulatorii etc.; umflătură. – Din fr. tuméfaction. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TUMEFÁCŢIE s. (med … Dicționar Român
bolfă — BÓLFĂ, bolfe, s.f. (pop.) Nodul, umflătură produsă, de obicei sub piele, de o lovitură sau de o boală. – cf. ucr. b o l f a. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BÓLFĂ s. v. amigdalită, anghină difterică, difterie, gâlcă, ieşind,… … Dicționar Român
băşică — BĂŞÍCĂ, băşici, s.f. 1. Sac membranos din corpul oamenilor şi al animalelor, în care se strâng unele secreţii ale organismului; vezică. Băşica fierii. ** spec. Sac membranos din corpul unui porc sau al altui animal, uscat şi întrebuinţat ca pungă … Dicționar Român
cucui — CUCÚI, cucuie, s.n. 1. Umflătură la cap provocată de lovirea cu un corp tare. 2. (reg.) Moţ de pene la capul păsărilor. – lat. *cucullius (= cucullus). Trimis de cristi, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CUCÚI s. (med.) (Transilv.) coc, cocoş, modâlcă … Dicționar Român
edem — EDÉM, edeme, s.n. (med.) Acumulare de lichid seros în spaţiile intercelulare ale organelor şi ţesuturilor. ♢ Edem pulmonar = afecţiune cauzată de trecerea plasmei sangvine în alveolele pulmonare. – Din fr. oedème. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
nodul — NODÚL, noduli, s.m. 1. Umflătură de mici dimensiuni şi bine circumscrisă, care apare în diverse părţi ale corpului, însoţind adesea unele boli cronice. 2. (geol.) Mică masă de piatră cuprinsă într o zonă mai puţin dură. [pl. şi: (n.) nodule] –… … Dicționar Român
bubă — BÚBĂ, bube, s.f. 1. Nume generic dat umflăturilor cu caracter purulent ale ţesutului celular de sub piele. ♢ expr. A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva. (fam.) S a spart buba = s a dat totul pe faţă; s a dezvăluit totul. ♢… … Dicționar Român
