gâlcă

GÂLCĂ, gâlci, s.f. (pop.) 1. Inflamare a ganglionilor de la gât sau a amigdalelor; (concr.) umflătură rezultată în urma acestei inflamări; p. gener. umflătură (sub piele). 2. fig. Nod sau porţiune mai îngroşată care apare la firele textile (toarse). – Din bg. glăki.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



GÂLCA FOLCÚŢULUI s. v. glandă pancreatică, pancreas.

Trimis de siveco, 21.11.2007. Sursa: Sinonime



GÂLCA SĂMÂNŢII s. v. glandă prostatică, prostată.

Trimis de siveco, 21.11.2007. Sursa: Sinonime



GÂLCĂ s. (med.) umflătură, (pop.) bolfă, gâlmă, (reg.) bubâlcă, modâlcă, modovâlcă, momealcă, tragăn, vâlcă, (Mold.) boşoalcă. (O gâlcă la gât.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



GÂLCĂ s. v. scrofulă.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



gâlcă s. f., g.-d. art. gâlcii; pl. gâlci

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



GÂL//CĂ gâlcăci f. pop. 1) Inflamaţie acută a migdalelor; amigdalită. 2) Nod sau porţiune mai îngroşată pe firele textile toarse. /cf. bulg. glăki

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



gîlcă (gîlci), s.f. – 1. Tumoare, umflătură, nod. – 2. Amigdală. – 3. (pl.) Amigdalită. – Megl. golcă "nod". sl. galka "umflătură" (Cihac, II, 113; Conev 92; DAR), cf. bg. gălka "inflamaţie a parotidei", pol. galka "umflătură". Din bg. glaka "fundul gurii", după Drăganu, Dacor., V, 337; anterior indoeurop. după Lahovary 327. cf. găluşcă. – Der. gîlcos, adj. (inflamat, umflat). Este dublet al lui galie s.f., (înv., glob), din pol.; şi al lui gălie, s.f. (rolă la războiul de ţesut).

Trimis de blaurb, 02.12.2008. Sursa: DER