- ucrainean
- UCRAINEÁN, -Ă, ucraineni, -e, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Ucrainei sau este originară de acolo. 2. adj. Care aparţine Ucrainei sau populaţiei ei, privitor la Ucraina sau la populaţia ei. ♦ (Substantivat, f.) Limbă (de origine slavă) vorbită de ucraineni (1). [pr.: -cra-i-] – Ucraina (n. pr.) + suf. -ean.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98UCRAINEÁN s., adj. 1. s. rutean, (Mold. şi Bucov.) rusnac. 2. adj. rutean, rutenesc, (înv.) malorosian, malorosienesc.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeucraineán s. m., adj. m. (sil. -crai-nean), pl. ucrainéni; f. sg. ucraineánă, g.-d. art. ucrainénei, pl. ucrainéneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficUCRAIN//EÁN1 ucraineanéni m. Persoană care face parte din populaţia de bază a Ucrainei sau este originară din Ucraina. /Ucraina n. pr. + suf. ucraineaneanTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXUCRAIN//EÁN2 ucraineaneánă (ucraineanéni, ucraineanéne) Care aparţine Ucrainei sau populaţiei ei; din Ucraina. Cântece ucraineanene. /Ucraina n. pr. + suf. ucraineaneanTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXUCRAINEÁN, -Ă CRAI-NEAN/ adj., s. m. f. (locuitor) din Ucraina. ♢ (s. f.) limbă slavă, cu numeroase dialecte, vorbită de ucraineni. (< fr. ukrainien)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.