trăgător

trăgător
TRĂGĂTÓR, -OÁRE, trăgători, -oare, adj., subst. I. adj. (Despre vite) Care efectuează o tracţiune; de muncă, de povară. II. s.m. şi f. 1. Persoană care trage ceva. ♢ Trăgători de sfori = persoană care trage sforile păpuşilor la teatrul de marionete; fig. persoană care unelteşte. 2. Persoană (în special ostaş) care trage cu o armă de foc; trăgaci (2). ♢ loc. adj. şi adv. (mil.; ieşit din uz) În trăgători = în lanţ, unul după celălalt. 3. Persoană care emite o trată. III. s.f. 1. Fiecare dintre cele două curele care leagă scările de şa. ♦ Curea groasă cu care se aplicau în trecut pedepse corporale; p. ext. bătaie cu o astfel de curea. 2. Un fel de scăunel cu o deschizătură în care se bagă călcâiul cizmei, spre a o descălţa. IV. s.n. Instrument de desen folosit la trasarea cu tuş a liniilor. – Trage + suf. -ător.
Trimis de LauraGellner, 06.11.2007. Sursa: DEX '98

TRĂGĂTÓR s., adj. v. trăgaci.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

TRĂGĂTÓR s., adj. 1. s. v. ţintaş. 2. s. (fin.) v. emitent. (trăgător al unei poliţe.) *3. adj. trăgaci. (Vite trăgător, adică de povară.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

trăgătór adj. m., (persoană) s. m., pl. trăgătóri; f. sg. şi pl. trăgătoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

trăgătór (obiect) s. n., pl. trăgătoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TRĂGĂT//ÓR1 trăgătoroáre (trăgătoróri, trăgătoroáre) şi substantival 1) Care trage ceva. ♢ trăgător de sfori a) actor care manevrează marionetele cu ajutorul unor sfori; b) persoană care pune la cale acţiuni condamnabile; uneltitor; intrigant. 2) (despre animale de tracţiune) Care trage la ham sau la jug; care este de povară, de tracţiune. /a trage + suf. trăgătorător
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TRĂGĂTÓR2 trăgători m. 1) Persoană care trage la ţintă cu o armă de foc. 2) Persoană care emite o cambie; emitent de cambie. /a trage + suf. trăgătorător
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TRĂGĂT//ÓR3 trăgătoroáre n. Instrument de desen tehnic pentru trasarea în tuş a liniilor. /a trage + suf. trăgătorător
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • trãgãtór — adj. m., (persoanã) s. m., pl. trãgãtóri; f. sg. şi pl. trãgãtoáre …   Romanian orthography

  • lunetist — LUNETÍST, lunetişti, s.m. Trăgător specializat în folosirea armei cu lunetă. – Lunetă + suf. ist. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  lunetíst s. m., pl. lunetíşti Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … …   Dicționar Român

  • pistolar — PISTOLÁR, pistolari, s.m. 1. Specialist în tragerea cu pistolul1 (1). ♦ (Sport) Trăgător specializat în probe de tir cu pistoletul. 2. Scandalagiu care se bate cu pistolul1 (1). – Pistol1 + suf. ar. Trimis de oprocopiuc, 20.03.2004. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • trăgaci — TRĂGÁCI, CE, trăgaci, ce, subst., adj. 1. s.n. Piesă mobilă din mecanismul unei arme de foc, de care se apasă cu degetul arătător pentru a declanşa percutorul. 2. s.m. Trăgător (II 2). 3. adj. (pop.; despre animale) Care trage (bine) la ham sau… …   Dicționar Român

  • genulieră — GENULIÉRĂ s.f. (mil.) 1. Diferenţă de nivel între planul de aşezare al unui trăgător şi nivelul liniei de ochire. 2. Diferenţă de nivel între nivelul platformei de tragere şi partea inferioară a crenelului, în lucrările de fortificaţii. [pr.: li… …   Dicționar Român

  • trage — TRÁGE, trag, vb. III. I. 1. tranz. A face efortul de a mişca, de a deplasa ceva, apucându l pentru a l da la o parte sau pentru a l îndrepta spre un anumit punct. ♢ expr. A trage (pe cineva) de mânecă = a) a i face (cuiva) un semn, a i atrage… …   Dicționar Român

  • ţintaş — ŢINTÁŞ, ţintaşi, s.m. Persoană care ţinteşte şi trage (bine) cu arcul sau cu puşca; ochitor, trăgător, trăgaci. – Ţintă + suf. aş. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98  ŢINTÁŞ s. ochitor, trăgaci, trăgător. (ţintaş de elită.) Trimis de… …   Dicționar Român

  • Иванов, Влад — В Википедии есть статьи о других людях с такой фамилией, см. Иванов. Влад Иванов Vlad Ivanov Дата рождения: 25 июня 1969(1969 06 25) (43 года) Место рождения …   Википедия

  • compas — COMPÁS, compasuri, s.n. 1. Instrument de măsură şi de trasare a cercurilor sau a arcelor de cerc, formate din două braţe articulate, prevăzute la capete cu un vârf şi cu un dispozitiv de desenat (creion, trăgător, cretă etc.). 2. (Rar) Busolă. ♢… …   Dicționar Român

  • cotumbă — COTÚMBĂ s. v. cobilă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  cotúmbă, cotúmbe, s.f. (reg.) 1. lemn care serveşte ca pirostrie; cujbă, crăcană. 2. gânjul care leagă cele două braţe ce alcătuiesc pirostria. 3. cele două lemne şi gânjul… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”