pocni — POCNÍ, pocnesc, vb. IV. 1. intranz. A răsuna cu un zgomot scurt şi sec; a detuna. ♦ (Despre uşi, ferestre etc.) A se izbi, a se trânti cu putere şi cu zgomot. ♦ fig. A izbucni pe neaşteptate, a se declanşa. ♦ (Despre încheieturi, oase, degete) A… … Dicționar Român
pârâi — PÂRÂÍ, pers. 3 pấrâie, vb. IV. intranz. 1. (Despre corpuri tari, dure, neelastice) A produce un zgomot surd, uşor prelungit, prin rupere, frângere, tăiere, zdrobire etc.; a trosni, a pocni. 2. (Despre încheieturi, p. ext. despre oase) A produce… … Dicționar Român
crâşca — CRÂŞCÁ, crâşc, vb. I. intranz. 1. (reg.) A scrâşni din dinţi de ciudă, de mânie etc. 2. (Despre zăpada îngheţată) A scârţâi, a trosni (sub picioare). – Formaţie onomatopeică. Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98 CRÂŞCÁ vb. v.… … Dicționar Român
trosc — interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere, de o trosnitură, de o lovitură, de o rupere. – Onomatopee. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 trosc interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic TROSC… … Dicționar Român
plesni — PLESNÍ, plesnesc, vb. IV. 1. intranz. A crăpa, a se sparge (cu violenţă şi de obicei cu zgomot) din cauza unei lovituri, a unei presiuni prea mari, a unei variaţii de temperatură etc.; spec. a exploda. ♢ expr. A plesni de... = a nu mai putea de … Dicționar Român
pâr — PÂR1 interj. (Adesea pronunţat cu r prelungit) Cuvânt care imită zgomotul sau trosnetul produs de un corp solid care se rupe sau se despică, de arderea lemnelor, de presiunea exercitată asupra zăpezii etc. – Onomatopee. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
trosnet — TRÓSNET, trosnete, s.n. Trosnitură; pocnet. – Trosni + suf. et. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TRÓSNET s. 1. pârâit, pârâitură, trosnitură, (reg.) pârpăitură. (trosnetul lemnelor care ard.) 2. v. pocni tură. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
trosnire — TROSNÍRE, trosniri, s.f. Faptul de a trosni. – v. trosni. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TROSNÍRE s. v. plesnire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime trosníre s. f., g. d. art. trosnírii; … Dicționar Român
trosnitor — TROSNITÓR, OÁRE, trosnitori, oare, adj. Care trosneşte. – Trosni + suf. tor. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 trosnitór adj. m., pl. trosnitóri; f. sg. şi pl. trosnitoáre … Dicționar Român
trosnitură — TROSNITÚRĂ, trosnituri, s.f. Faptul de a trosni; zgomot specific produs de un obiect când plesneşte, când crapă etc.; pocnitură, pârâitură, trosnet. – Trosni + suf. tură. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TROSNITÚRĂ s. 1. v. trosnet … Dicționar Român