transportor

transportor
TRANSPORTÓR, -OÁRE, transportori, -oare, adj., s.n. 1. adj. Care transportă, care duce, care cară. 2. s.n. Aparat sau instalaţie (automată) pentru transportul materialelor pe direcţie orizontală, verticală sau înclinată şi la distanţe relativ mici. 3. s.n. Autovehicul blindat, echipat cu armament uşor, care serveşte la transportul militarilor. – Din fr. transporteur.
Trimis de ionel_bufu, 03.05.2008. Sursa: DEX '98

TRANSPORTÓR adj., s. 1. adj. v. purtător. 2. s. (tehn.) transportor-melc = şnec.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

transportór adj. m. (sil. mf. trans-), pl. transportóri; f. sg. şi pl. transportoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

transportór s. n. (sil. mf. trans-), pl. transportoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TRANSPORT//ÓR1 transportoroáre (transportoróri, transportoroáre) Care transportă. Bandă transportoroare. /<fr. transporteur
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TRANSPORT//ÓR2 transportoroáre n. 1) Instalaţie pentru transportarea continuă a unor materiale la distanţe relativ mici. transportor de încărcare. transportor cu bandă. 2) Autovehicul militar folosit pentru transportare. transportor de rachete. transportor blindat. /<fr. transporteur
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TRANSPORTÓR, -OÁRE adj. Care transportă. // s.n. 1. Instalaţie pentru transportarea materialelor la distanţe relativ mici. 2. Autovehicul blindat, cu posibilităţi de deplasare pe orice teren, cu care se transportă trupele şi statele-majore. // s.m. şi f. Muncitor care execută lucrări de transport (3) [în DN]. [cf. fr. transporteur].
Trimis de LauraGellner, 23.10.2005. Sursa: DN

TRANSPORTÓR, -OÁRE I. adj. care transportă. II. s. n. 1. utilaj pentru transportarea materialelor, a produselor etc. la distanţe relativ mici. 2. autovehicul blindat, cu posibilităţi de deplasare pe orice teren, cu care se transportă trupele şi statele-majore, muniţii etc. 3. transportor aerospaţial = primul etaj al unui lansator de satelit sau vehicul spaţial capabil de a reveni pe pământ. 4. avion, navă de transport. III. s. m. 1. (chim.) element intermediar capabil de a transmite o substanţă. 2. (biol.) gazdă care transmite infecţia fără a fi afectată de ea. IV. s. m. f. muncitor care execută lucrări de transport (3); transportator. (< fr. transporteur)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • transportór — adj. m. (sil. mf. trans ), pl. transportóri; f. sg. şi pl. transportoáre …   Romanian orthography

  • transportør — trans|por|tør sb., en, er, erne (virksomhed der transporterer varer el. personer; person el. redskab der transporterer noget) …   Dansk ordbog

  • transportör — s ( en, er) …   Clue 9 Svensk Ordbok

  • şnec — ŞNEC, şnecuri, s.n. Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr un arbore prevăzut cu o paletă elicoidală. – Din germ. Schnecke. Trimis de LauraGellner, 30.04.2004. Sursa: DEX 98  ŞNEC s. v. transportor melc.… …   Dicționar Român

  • rolgang — RÓLGANG, rolganguri, s.n. Transportor cu rulouri folosit în industria constructoare de maşini la deplasarea pieselor de la un loc de muncă la altul şi în industria metalurgică la deplasarea laminatelor. – Din germ. Rollgang. Trimis de… …   Dicționar Român

  • autotransportor — AUTOTRANSPORTÓR, autotransportoare, s.n. Autovehicul militar blindat pentru transportul de trupe. [pr.: a u ] – Auto2 + transportor. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  autotransportór s. n. (sil. a u to trans ); pl.… …   Dicționar Român

  • TABC-79 — Un TABC 79 en el campo de maniobras Mihail Bravu, en exhibición. Tipo Transporte blindado de Múltiples propósitos País de ori …   Wikipedia Español

  • aerotransportor — aerotransportór s. n., pl. aerotransportoáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  AEROTRANSPORTÓR s.n. Aerovehicul destinat transportului de pasageri şi de mărfuri. [< aero + transportor]. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • conveier — CONVÉIER, conveiere, s.n. 1. Mijloc de transport cu mişcare continuă, format din elemente flexibile de tracţiune (benzi, cabluri, lanţuri etc.) şi folosit la deplasarea obiectelor în timpul prelucrării lor; bandă rulantă. 2. (În sintagma)… …   Dicționar Român

  • heder — HÉDER, hedere, s.n. Parte componentă a combinelor de cereale, constituită dintr o platformă care are în faţă aparatul de tăiere, despărţitoarele de lan, un transportor, rabatorul şi mecanismele de acţionare ale acestora. – Din rus. heder, engl.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”