conveier

conveier
CONVÉIER, conveiere, s.n. 1. Mijloc de transport cu mişcare continuă, format din elemente flexibile de tracţiune (benzi, cabluri, lanţuri etc.) şi folosit la deplasarea obiectelor în timpul prelucrării lor; bandă rulantă. 2. (În sintagma) Conveier verde = sistem de organizare a producerii nutreţurilor verzi pentru a se asigura hrănirea continuă a animalelor din primavară până toamna.[pr.: -ve-ier] – Din engl. conveyer, rus. konveier.
Trimis de IoanSoleriu, 30.05.2004. Sursa: DEX '98

CONVÉIER s. v. bandă rulantă.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

conveiér s. n. (sil. -ve-ier), pl. conveiére
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONVÉIER conveiere n. 1) Sistem tehnic cu mişcare continuă, care acţionează mecanic, servind la transportarea diferitelor obiecte. conveier cu bandă. 2): conveier verde sistem de aprovizionare continuă a animalelor cu nutreţ proaspăt. [Sil. -ve-ier] /<engl. conveyer
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONVÉIER s.n. Transportor cu unu sau mai multe elemente flexibile de tracţiune (cabluri, lanţuri etc.); bandă rulantă. [pron. con-ve-ier, var. conveior s.n. / < engl. conveyer, rus. konveier].
Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN

CONVÉIER s. n. 1. transportor cu unul sau mai multe elemente flexibile de tracţiune; bandă rulantă. 2. conveier verde = sistem de organizare a bazei furajere prin care se asigură producerea nutreţurilor verzi în mod continuu. (< engl. conveyer, rus. konveier)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • conveiér — s. n. (sil. ve ier), pl. conveiére …   Romanian orthography

  • convoyer — [ kɔ̃vwaje ] v. tr. <conjug. : 8> • conveier v. 1150; bas lat. conviare « se mettre en route avec » 1 ♦ Accompagner pour protéger. ⇒ escorter. Blindés, avions qui convoient un transport de troupes, de munitions. Navires marchands convoyés… …   Encyclopédie Universelle

  • bandă — BÁNDĂ1, bande, s.f. 1. Ceată, grup de răufăcători care acţionează sub conducerea unui şef. ♦ (Glumeţ) Grup de prieteni. 2. (înv.) Ceată de soldaţi aflaţi sub aceeaşi bandieră. 3. Trupă de muzicanţi, fanfară, taraf de lăutari. – Din fr. bande,… …   Dicționar Român

  • Convoy — Con*voy , v. t. [imp. & p. p. {Convoyed}; p. pr. & vb. n. {Convoying}.] [F. convoyer, OF. conveier, convoier. See {Convey}.] To accompany for protection, either by sea or land; to attend for protection; to escort; as, a frigate convoys a… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Convoyed — Convoy Con*voy , v. t. [imp. & p. p. {Convoyed}; p. pr. & vb. n. {Convoying}.] [F. convoyer, OF. conveier, convoier. See {Convey}.] To accompany for protection, either by sea or land; to attend for protection; to escort; as, a frigate convoys a… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Convoying — Convoy Con*voy , v. t. [imp. & p. p. {Convoyed}; p. pr. & vb. n. {Convoying}.] [F. convoyer, OF. conveier, convoier. See {Convey}.] To accompany for protection, either by sea or land; to attend for protection; to escort; as, a frigate convoys a… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • convoy — I. transitive verb Etymology: Middle English, from Middle French convoier, from Old French conveier, from Vulgar Latin *conviare more at convey Date: 14th century accompany; especially to escort for protection II. noun Date: 1523 1. one that… …   New Collegiate Dictionary

  • КОНВЕЙЕР — транспортирующая машина непрерывного действия для перемещения сыпучих, кусковых или штучных грузов (Болгарский язык; Български) конвейер; транспортьор (Чешский язык; Čeština) dopravník (Немецкий язык; Deutsch) Stetigförderer (Венгерский язык;… …   Строительный словарь

  • КОНВЕЙЕР ШЛИФОВАЛЬНЫЙ — конвейерная линия для непрерывной шлифовки поверхности листового стекла (Болгарский язык; Български) шлифовъчен конвейер (Чешский язык; Čeština) pásová bruska (Немецкий язык; Deutsch) Schleifförderband (Венгерский язык; Magyar) csiszológépsor… …   Строительный словарь

  • convey — conveyable, adj. /keuhn vay /, v.t. 1. to carry, bring, or take from one place to another; transport; bear. 2. to communicate; impart; make known: to convey a wish. 3. to lead or conduct, as a channel or medium; transmit. 4. Law. to transfer;… …   Universalium

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”