căra — CĂRÁ, car, vb. I. 1. tranz. A duce ceva dintr un loc în altul; a transporta (în cantităţi mari). ♢ expr. A căra apa cu ciurul = a munci în gol, a se agita fără rezultat. A căra cuiva (la) pumni (sau palme, gârbace etc.) = a da cuiva multe… … Dicționar Român
raportor — RAPORTÓR, OÁRE, raportori, oare, subst. 1. s.m. şi f. Persoană care face un raport (II 1). 2. s.n. Instrument în formă de semicerc sau de cerc întreg gradat, care serveşte la măsurarea şi la construirea unghiurilor. – Din fr. rapporteur. Trimis… … Dicționar Român
transportor — TRANSPORTÓR, OÁRE, transportori, oare, adj., s.n. 1. adj. Care transportă, care duce, care cară. 2. s.n. Aparat sau instalaţie (automată) pentru transportul materialelor pe direcţie orizontală, verticală sau înclinată şi la distanţe relativ mici … Dicționar Român