- tindă
- TÍNDĂ, tinde, s.f. Încăpere mică situată la intrarea caselor ţărăneşti. ♢ expr. A face o treabă până în tindă = a începe un lucru fără a-l termina. ♦ (înv.) Coridor, galerie. ♦ Pronaos. ♦ Prispă, pridvor, cerdac. [pl. şi: tinzi] – lat. *tenda (< tendere).Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TÍNDĂ s. 1. cerdac. 2. v. pridvor. 3. v. pronaos. 4. cerdac, pridvor. (tindă la moara de vânt.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeTÍNDĂ s. v. coridor, culoar, galerie, gang, limbă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetíndă s. f., g.-d. art. tíndei/tínzii; pl. tínde/tinziTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTÍND//Ă tindăe f. 1) Prima încăpere prin care se intră în casele ţărăneşti. ♢ A face (ceva) până în tindă a face un lucru parţial; a nu duce (ceva) la bun sfârşit. 2) Încăpere de la intrarea în biserică. [G.-D. tindei; pl. şi tinzi] /<lat. tendaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXtíndă (-nzi), s.f. – 1. Prispă, pridvor, cerdac la casele ţărăneşti. – 2. Atrium, pronaos, coridor. – Mr. tendă, tentă "cort". lat. tĕnda (Densusianu, rom., XXXIII, 287; Puşcariu 1737; Iordan, Dift., 108; Byhan 36; REW 8639; Philippide, II, 656), cf. it., prov., cat. tenda, sp. tienda şi tinde. Der. din ngr. τέντα (Cihac, II, 706) sau din sl. tenta (Miklosich, Fremdw., 132) nu este probabilă.Trimis de blaurb, 12.03.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.