tartru

tartru
TÁRTRU, tartruri, s.n. 1. Sediment care se depune pe pereţii butoaielor cu vin nou; tirighie. 2. Substanţă calcaroasă de culoare gălbuie sau negricioasă, care se depune uneori pe coroana dinţilor. – fr. tartre.
Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRM

TÁRTRU, tartruri, s.n. 1. Amestec sedimentar depus pe fundul vaselor în care se păstrează vinul şi care conţine tartrat de potasiu şi alte substanţe; tirighie. 2. (Şi în sintagma tartru dentar) Substanţă calcaroasă de culoare gălbuie sau negricioasă, care se depune uneori pe coroana dinţilor; detritus. – Din fr. tartre.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TÁRTRU s. 1. piatră de vin, (pop.) tirighie. (tartru depus pe butoaie.) 2. (med.) detritus, piatră. (tartru dentar.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

tártru s. n., art. tártrul, pl. tártruri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TÁRTRU tartruri m. Depunere salină cu aspect sticlos, acră la gust, care se formează pe fundul şi pereţii butoaielor de vin. ♢ tartru dentar sediment calcaros care se formează pe suprafaţa dinţilor; detritus. [Sil. tar-tru] /<fr. tartre
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TÁRTRU s.n. 1. Substanţă salină care se depune la fundul şi pe pereţii butoaielor cu vin nou. 2. Substanţă calcaroasă care se depune pe coroana dinţilor; detritus. [pl. -uri, -re. / < fr. tartre].
Trimis de LauraGellner, 31.05.2007. Sursa: DN

TÁRTRU s. n. 1. substanţă salină care se depune pe pereţii butoaielor cu vin nou. 2. substanţă calcaroasă care se depune pe coroana dinţilor; detritus. (< fr. tartre)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • tártru — s. n., art. tártrul, pl. tártruri …   Romanian orthography

  • detritus — DETRÍTUS s.n. 1. Material rezultat din fărâmiţarea rocilor prin acţiunea agenţilor externi. 2. Material granular mărunt rezultat în urma uzurii unui drum pietruit din cauza circulaţiei. 3. (Rar) Tartru dentar. – Din fr. détritus, lat. detritus.… …   Dicționar Român

  • piatră — PIÁTRĂ, pietre, s.f. I. 1. (La sg.) Nume generic pentru orice rocă solidă, dură şi casantă răspândite la suprafaţa sau în interiorul pământului; (şi la pl.) fragment de dimensiuni şi de forme diferite dintr o astfel de rocă; p. ext. material… …   Dicționar Român

  • odontolit — ODONTOLÍT, odontolite, s.n. Tartru dentar. – Din fr. odontolite. Trimis de oprocopiuc, 02.05.2004. Sursa: DEX 98  odontolít s. n., pl. odontolíte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ODONTOLÍT s.n. 1. Tartru dentar …   Dicționar Român

  • tirighie — TIRIGHÍE s.f. Substanţă sedimentară cu aspect sticlos, cu gust acru, rămasă pe pereţii butoaielor după ce s a scos vinul şi folosită în vopsitorie sau pentru acrit mâncărurile; tartru. [var.: (pop.) tireghíe, tirigíe s.f.] – Din ngr. trighía.… …   Dicționar Român

  • detartra — DETARTRÁ, détartrez, vb. I. tranz. A curăţa de tartru. – Din fr. détartrer. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98  detartrá vb., ind. prez.1 detartréz, 3 sg. şi pl. detartreáză …   Dicționar Român

  • stainvain — stainváin s.n. (înv.) amestec sedimentar de pe fundul vaselor cu vin, care conţine tartrat de potasiu; tartru. Trimis de blaurb, 12.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • tireghie — TIREGHÍE s.f. v. tirighie. Trimis de camelia.soare, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  tireghíe ( íi), s.f. – 1. Drojdie, tartru, depunere, scursură. – 2. Piatră, mălură. – 3. Tartrat, acid de potasiu. – 4. Funingine. – 5. Apă de ploaie care se scurge… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”