- detritus
- DETRÍTUS s.n. 1. Material rezultat din fărâmiţarea rocilor prin acţiunea agenţilor externi. 2. Material granular mărunt rezultat în urma uzurii unui drum pietruit din cauza circulaţiei. 3. (Rar) Tartru dentar. – Din fr. détritus, lat. detritus.Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX '98DETRÍTUS s. v. tartru.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedetrítus s. n. (sil. -tri-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDETRÍTUS n. 1) Substanţă minerală provenită din sfărîmarea rocilor sub acţiunea agenţilor externi. 2) Material mărunt rezultat din uzura pavajului datorită circulaţiei. 3) Sediment calcaros care se depune pe suprafaţa dinţilor; tartru dentar. /<fr. détritus, lat. detritusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDETRÍTUS s.n. Material granulat rezultat din sfărâmarea rocilor. ♦ Rămăşiţă a unei substanţe supuse acţiunii de distrugere. ♦ Tartru dentar. [< fr. détritus, lat. detritus].Trimis de LauraGellner, 13.05.2006. Sursa: DNDETRÍTUS s. n. 1. material granulat rezultat din sfărâmarea rocilor sub acţiunea agenţilor externi. 2. materie organică din resturi de origine vegetală sau animală în descompunere. 3. tartru dentar. (< fr. détritus, lat. detritus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.