- tainic
- TÁINIC, -Ă, tainici, -ce, adj. 1. Plin de mister; misterios. 2. Neştiut, necunoscut, neînţeles de alţii, secret. ♦ Intim. 3. (Despre locuri) Ascuns, ferit. ♦ (Despre oameni) Retras, singuratic, izolat. 4. Discret, tăcut, închis. – Din sl. tajnŭ, -nikŭ.Trimis de bogdang, 28.09.2007. Sursa: DEX '98TÁINIC adj. 1. v. dosnic. 2. v. necunoscut. 3. v. ascuns. 4. v. misterios. 5. v. ezoteric. 6. v. secret. 7. v. tăinuit. 8. v. enigmatic.Trimis de siveco, 02.10.2008. Sursa: SinonimeTÁINIC adj. v. discret.Trimis de siveco, 02.10.2008. Sursa: SinonimeTÁINIC s. v. confident, intim.Trimis de siveco, 18.03.2009. Sursa: Sinonimetáinic adj. m., pl. táinici; f. sg. táinică, pl. táiniceTrimis de siveco, 06.10.2008. Sursa: Dicţionar ortograficTÁINIC1 adv. Pe neobservate; pe ascuns; pe furiş. /<sl. tajnikuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTÁINI//C2 tainiccă (tainicci, tainicce) 1) Care conţine o taină; greu de priceput; mistic; enigmatic; misterios. 2) Care prezintă o taină pentru alţii; secret; ascuns. 3) Care ţine de viaţa particulară a cuiva; intim. 4) Care este ascuns de ochii lumii; ferit. 5) (despre oameni) Care ştie să ţină o taină; discret. /<sl. tajnikuTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.