tabernacol

tabernacol
TABERNÁCOL s.n. 1. Cort; (spec.) cortul în care erau ţinute tablele legii la vechii evrei. 2. Nişă în peretele sanctuarului unei biserici catolice sau cutie de argint de o formă specială, în care se păstrează cuminecătura şi unele obiecte de cult. [var. tabernacul s.n. / < lat. tabernaculum, it. tabarnacolo, fr. tabernacle].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • cort — CÓRT, corturi, s.n. Adăpost portativ demontabil, făcut dintr una sau din mai multe foi de pânză tare şi impermeabilă, din material plastic etc.; tabernacol. ♢ Foaie de cort = bucată de pânză impermeabilă sau din material plastic, croită astfel… …   Dicționar Român

  • tabernacul — TABERNÁCUL, tabernacule, s.n. 1. Cort portativ, susţinut de coloane din lemn aurit, care servea ca sanctuar la vechii evrei. 2. Dulăpior sau cutie de argint (în formă de biserică), în care se păstrează cuminecătura, mirul sau alte obiecte de cult …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”