- sântul
- SÂNTUL s. art. v. atotputernicul, creatorul, divinitate, domnul, dumnezeire, dumnezeu, părinte, providenţă, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
sântul
Look at other dictionaries:
microsion — MICROSIÓN, microsioane, adj., s.n. (Disc muzical de calitate superioară) care are şanţul de înregistrare extrem de fin şi care permite înregistrări şi audiţii de lungă durată. [pr.: si on] – Din fr. microsillon. Trimis de LauraGellner, 19.06.2005 … Dicționar Român
poternă — POTÉRNĂ s.f. (constr.) Poartă secretă a fortificaţiilor castelelor care dădea spre şanţul împrejmuitor; galerie, comunicaţie subterană. [< fr. poterne]. Trimis de LauraGellner, 28.07.2005. Sursa: DN POTÉRNĂ s. f. 1. poartă secretă a… … Dicționar Român
Keriam — is a mukim in the Tutong District of Brunei. It is located in the north east of the Tutong District facing the South China Sea, bordering Mukim Sengkurong (Brunei Muara district) to the south east, Mukim Pengkalan Batu (Brunei Muara district) to… … Wikipedia
Pecica — Petschka Pécska Pečka/Печка … Deutsch Wikipedia
Petschka — Pecica Petschka Pécska Pečka/Печка Hilfe zu Wappen … Deutsch Wikipedia
dambiluşcă — dambiluşcă, dambiluşti s.f. 1. titirez strunjit din fontă, învârtit de copii cu ajutorul unui bici înfăşurat pe şanţul median al jucăriei 2. prostituată (Notă: Definţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu,… … Dicționar Român
dumnezeu — DUMNEZÉU, (rar) dumnezei, s.m. 1. Fiinţă supranaturală, considerată în credinţele religioase drept creatoare a lumii şi cea care determină destinul oamenilor. ♢ loc. adj. Bătut de Dumnezeu = năpăstuit, nenorocit. ♢ expr. Încotro (sau unde, cum)… … Dicționar Român
ghivent — GHIVÉNT, ghiventuri, s.n. Şanţ elicoidal regulat făcut pe suprafaţa interioară sau exterioară a unei piese cilindrice ori conice, care permite înşurubarea acesteia cu o piesă similară; filet. – Din germ. Gewinde. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
hop — interj., HOP, hopuri, s.n. I. interj. 1. Exclamaţie care însoţeşte o săritură peste un obstacol, ridicarea (ridica) unei greutăţi, căderea, aruncarea (arunca) sau scăparea (din mână) a unui lucru. ♢ expr. Nu zice hop până n ai sărit (sau până nu… … Dicționar Român
patefon — PATEFÓN, patefoane, s.n. Aparat pentru reproducerea sunetelor înregistrate pe discuri de gramofon prin mişcarea orizontală sau pe verticală a unui ac special, care urmăreşte şanţul săpat în disc şi comandă membrana difuzorului. – Din fr.… … Dicționar Român
