survení — vb., ind. prez. 3 sg. survíne, imperf. 3 sg. surveneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. survínã; ger. survenínd … Romanian orthography
interveni — INTERVENÍ, intervín, vb. IV. intranz. 1. A veni între..., a veni la mijloc, a intra în acţiune; spec. a lua cuvântul, a intra în vorbă. ♦ A se amesteca spre a mijloci o împăcare, o înţelegere etc., a face un demers în favoarea cuiva sau pentru… … Dicționar Român
survenire — SURVENÍRE, surveniri, s.f. Faptul de a surveni. – v. surveni. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 surveníre s. f., g. d. art. survenírii; pl. surveníri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic SURVENÍRE … Dicționar Român
produce — PRODÚCE, prodúc, vb. III. 1. tranz. A realiza prin muncă bunuri materiale, valori ştiinţifice sau artistice, a crea ceva (printr o activitate oarecare); p. restr. a fabrica. 2. tranz. (Folosit şi absol.; despre pământ, plante etc.) A da roade. 3 … Dicționar Român
întâmpla — ÎNTÂMPLÁ, pers. 3 întấmplă, vb. I. refl. unipers. 1. (Despre fapte, evenimente) A se petrece, a se produce, a avea loc. ♢ (Urmat de determinări introduse prin prep. cu sau determinat printr un substantiv sau un pronume în dativ, indicând persoana … Dicționar Român
colaps — COLÁPS, colapsuri, s.n. Insuficienţă circulatorie periferică, manifestată prin pierderea oricărei forţe, scăderea bruscă a tensiunii arteriale, puls rapid şi foarte slab etc. [acc. şi: cólaps] – Din lat., fr. collapsus. Trimis de IoanSoleriu,… … Dicționar Român
compromisoriu — COMPROMISÓRIU, IE, compromisorii, adj. (livr.) Care este în legătură cu un compromis. ♢ Judecată compromisorie = judecată pronunţată de arbitri. Clauză compromisorie = clauză a unui contract prin care se menţionează că dificultăţile survenite în… … Dicționar Român
da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel … Dicționar Român
lăsa — LĂSÁ, las, vb. I. 1. tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinţe ţinute strâns. ♢ expr. A lăsa (cuiva) sânge = a face să curgă din corpul cuiva, printr o incizie, o cantitate de sânge. Lasă mă să te las, se spune despre un om indiferent, lipsit … Dicționar Român
midriază — MIDRIÁZĂ, midriaze, s.f. Mărire a diametrului pupilei, care poate surveni fiziologic (la întuneric), patologic (în paralizia fibrelor circulare ale irisului) sau ca efect al administrării unor medicamente. [pr.: dri a ] – Din fr. mydriase. Trimis … Dicționar Român