supus

supus
SUPÚS, -Ă, supuşi, -se, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. Ascultător, plecat, smerit. ♦ Umilit, servil. 2. (înv. şi reg.) Aşezat sub...; ascuns, pitit. II. s.m. şi f. (Urmat de determinări care indică statul în discuţie) Persoana care aparţine, prin cetăţenie, unui anumit stat; persoană aflată sub o protecţie specială de ordin juridic a unui stat, fără a fi cetăţean cu drepturi depline. ♦ (înv.; la pl.) Locuitorii unei ţări care depind de o autoritate centrală. – v. supune.
Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Supus ≠ autonom, liber
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

SUPÚS adj. v. ascuns, dosit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SUPÚS adj., s. I. 1. adj. v. dependent. 2. v. subjugat. 3. v. servil. 4. preaplecat. 5. plecat, smerit, umil, umilit, (livr.) obsecvios, (înv.) smernic, suplecat. (O atitudine supus; o privire supus.) 6. v. ascultător. II. s. cetăţean. (supus al unui stat.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SUPÚS s. v. angajat, salariat, slujbaş.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

supús adj. m., s. m., pl. supúşi; f. sg. supúsă, pl. supúse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SUPÚ//S supussă (supusşi, supusse) m. şi f. 1) Persoană care aparţine prin cetăţenie unui anumit stat. 2) înv. Locuitor al unei ţări dependent de o autoritate centrală sau de un stăpânitor. 3) pop. Persoană care se supune altei persoane mai mare în grad. /v. a supune
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • şüpüş — (F.) [ ﺶﭙﺵ ] bit …   Osmanli Türkçesİ sözlüğü

  • ŞÜPÜŞ — f. Bit …   Yeni Lügat Türkçe Sözlük

  • condiţional — CONDIŢIONÁL, Ă, condiţionali, e, adj. Care este supus unei condiţii; care cuprinde o condiţie. ♢ (psih.) Excitant condiţional = excitant care, sincronizat în mai multe repetiţii cu un reflex înnăscut, sfârşeşte prin a produce singur un efect… …   Dicționar Român

  • obedient — OBEDIÉNT, Ă, obedienţi, te, adj. (livr.) Supus, ascultător. [pr.: di ent] – Din lat. obediens, ntis, it. obbediente. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  OBEDIÉNT adj. v. ascultător, bun, cuminte, docil, plecat, supus …   Dicționar Român

  • antrenament — ANTRENAMÉNT, antrenamente, s.n. 1. Proces complex şi sistematic de pregătire a unui sportiv, a unui cal etc. pentru a avea o bună comportare în competiţiile sportive, în scopul obţinerii unor performanţe. 2. Exerciţiu metodic la care este supus… …   Dicționar Român

  • impozabil — IMPOZÁBIL, Ă, impozabili, e, adj. Care poate fi sau care este supus la plata unui impozit. – Din fr. imposable. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Impozabil ≠ neimpozabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  impozábil adj. m …   Dicționar Român

  • inundabil — INUNDÁBIL, Ă, inundabili, e, adj. Care poate fi inundat, care e supus inundării sau în pericol să fie inundat. – Din fr. inondable. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  inundábil adj. m. (sil. mf. in ), pl. inundábili; f. sg. inundábilă …   Dicționar Român

  • liber — LÍBER1, libere, s.n. (bot.) Complex de vase din ţesutul plantelor prin care circulă seva elaborată; parte a scoarţei plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase şi în care se află ţesuturile de nutriţie, de susţinere etc. ♦ (Cu sens colectiv)… …   Dicționar Român

  • perisabil — PERISÁBIL, Ă, perisabili, e, adj. Care se strică, se alterează uşor; supus stricăciunii, alterării, dispariţiei. – Din fr. périssable. Trimis de cata, 20.02.2002. Sursa: DEX 98  perisábil adj. m., pl. perisábili; f. sg. perisábilă …   Dicționar Român

  • servil — SERVÍL, Ă, servili, e, adj. (livr.) 1. Slugarnic; linguşitor, supus. ♦ (Rar) Care ţine de condiţia de serv. 2. Care se conformează riguros, fără rezerve modelului; lipsit de originalitate. Imitare servilă. ♦ (Despre traduceri şi traducători) Care …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”