- bijog
- bijóg (-gi), s.m. – Mîrţoagă. – var. (Mold.) ghijoc, ghijoacă. tc. bişak "bătrîn" (Bogrea, Dacor., IV, 794). Mai puţin probabil sînt ipotezele anterioare: din sl. bĕzati "a fugi" (Tiktin), sau de la ghiuj (DAR; Scriban).Trimis de blaurb, 27.08.2006. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.