superstiţie

superstiţie
SUPERSTÍŢIE, superstiţii, s.f. Prejudecată care decurge din credinţa în spirite bune şi rele, în farmece şi vrăji, în semne prevestitoare, în numere fatidice sau în alte rămăşiţe ale animismului şi ale magiei; p. ext. practică superstiţioasă. – Din fr. superstition, lat. superstitio.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SUPERSTÍŢIE s. (livr.) eres. (A crede în superstiţieii)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

superstíţie s. f. (sil. -ţi-e), art. superstíţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. superstíţiei; pl. superstíţii, art. superstíţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 17.09.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

SUPERSTÍŢI//E superstiţiei f. 1) Credinţă primitivă în forţe supranaturale. 2) la pl. Ansamblu de astfel de credinţe. 3) Comportament bazat pe credinţa în forţe supranaturale. 4) Credinţă în semne prevestitoare. [G.-D. superstiţiei; Sil. -per-sti-ţi-e] /<lat. superstitio, superstiţieonis. fr. superstition
Trimis de siveco, 20.02.2009. Sursa: NODEX

SUPERSTÍŢIE s.f. Prejudecată determinată de credinţa că toate cele care se întâmplă în natură şi în societate sunt manifestarea unor forţe supranaturale sau că anumite întâmplări sunt prevestiri ale viitorului; (p. ext.) practică superstiţioasă. [gen. -iei. / cf. fr. superstition, lat. superstitio].
Trimis de LauraGellner, 22.05.2007. Sursa: DN

SUPERSTÍŢIE s. f. credinţă primitivă, bazată pe rămăşiţe ale animismului şi magiei, în spirite bune sau rele, miracole, farmece şi vrăji, în semne prevestitoare, numere fatidice etc. (< fr. superstition, lat. superstitio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • superstíţie — s. f. (sil. ţi e), art. superstíţia (sil. ţi a), g. d. art. superstíţiei; pl. superstíţii, art. superstíţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • superstitie — …   Useful english dictionary

  • cabulă — CÁBULĂ, cabule, s.f. (Rar) Superstiţie de jucător (de cărţi). – Din tc. kabul. Trimis de viorelgrosu, 26.01.2003. Sursa: DEX 98  cábulă (superstiţie) s. f., g. d. art. cábulei; pl. cábule Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • eres — ERÉS, eresuri, s.n. Credinţă în forţe miraculoase, supranaturale; concepţie falsă (transformată în deprindere); prejudecată, superstiţie, eroare. ♦ fig. Ceea ce se abate de la concepţiile comune (ale unei societăţi); p. ext. rătăcire, păcat. –… …   Dicționar Român

  • tabu — TABÚ, tabuuri, s.n. Interdicţie cu caracter religios, în anumite societăţi primitive, aplicată la ceea ce este considerat sacru; interdicţie rituală; fig. persoană, lucru despre care nu se discută de teamă, din pudoare etc. ♦ Fenomen de evitare a …   Dicționar Român

  • apotropeu — apotropéu s. n., pl. apotropée Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  APOTROPÉU s.n. Talisman sau orice mijloc inspirat de superstiţie pentru îndepărtarea relelor. [pl. ee (pron. pe e), euri. / < gr. apotropaion]. Trimis… …   Dicționar Român

  • boboană — BOBOÁNĂ s. v. descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  boboánă (boboáne), s.f. – Vrajă, vrăjitorie, farmece. sl. babuni superstiţie (Miklosich, Lexicon, 10), de unde derivă şi mag. babona. După… …   Dicționar Român

  • cabul — cabúl s.m. – Acord, consimţămînt (numai în expresia a face cabul). – Mr. căbulă acord , cabul iertat . tc. kabul (Roesler 593; Şeineanu, II, 69; Lokotsch 982; Gáldi 157), cf. ngr. ϰαμποῦλι, alb. kabul. – Der. cabulă, s.f. (superstiţie a… …   Dicționar Român

  • prolipsis — prolípsis, prolípsisuri, s.n. (înv.) prejudecată. Trimis de blaurb, 28.10.2008. Sursa: DAR  prolípsis ( suri), s.n. – Prejudecată, superstiţie. ngr. πρόληψις (Gáldi 239). sec. XVIII, înv., este dubletul lui prolepsă, s.f. Trimis …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”