tabu

tabu
TABÚ, tabuuri, s.n. Interdicţie cu caracter religios, în anumite societăţi primitive, aplicată la ceea ce este considerat sacru; interdicţie rituală; fig. persoană, lucru despre care nu se discută de teamă, din pudoare etc. ♦ Fenomen de evitare a folosirii unui cuvânt şi de înlocuire a lui cu un altul, din superstiţie sau din pudoare; interdicţie de limbaj. – Din fr. tabou.
Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TABÚ s. interdicţie. (tabu de vocabular.)
Trimis de siveco, 25.01.2008. Sursa: Sinonime

tabú s. n., art. tabúul; pl. tabúuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TABÚ tabuuri n. 1) (în societatea primitivă) Interdicţii cu caracter religios, în legătură cu întrebuinţarea, atingerea unor obiecte, fiinţe sau utilizarea cuvintelor (care le denumesc), considerate sacre sau impure; interdicţie de ritual. 2) fig. Obiect sau problemă despre care este interzis să se discute. 3) Evitare (din superstiţie sau din pudoare) a folosirii unor cuvinte şi substituirea lor prin altele; interdicţie de limbaj. [art. tabuul; Sil. -bu-ul] /<fr. tabou
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TABÚ s.n. 1. Ceea ce este considerat sacru şi în mod sacramental inhibitoriu în religiile polineziene. ♦ Ceea ce este sacru şi interzis în toate formele de religii primitive şi chiar evoluate. ♦ Situaţie, obiect, timp, loc, persoană, funcţie făcând obiectul unei credinţe sau al unor practici religioase. 2. (fig.) Interdicţie, prohibiţie nejustificată. ♦ (fam.) Persoană de care nimeni nu se poate atinge, care nu poate fi criticată sau atacată, discutată; lucru, problemă despre care nu se poate discuta sau care nu poate fi criticată. 3. Tip de interdicţie de vocabular care duce la înlocuirea unui cuvânt cu un altul sau cu o perifrază metaforică, ori cu o variantă formală, datorită unor motive mistico (mistic)-religioase. [< fr. tabou, cf. polinez. tabu – sacru].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

TABÚ s. n. 1. (în religiile primitive) interdicţie cu caracter sacru, a cărei încălcare atrage automat sancţiuni de ordin magic şi social. ♢ situaţie, obiect, persoană, funcţie (interzise) obiect al unei credinţe sau al unor practici religioase. 2. (fig.) interdicţie nejustificată. ♢ (fam.) persoană, obiect, problemă despre care nu se poate discuta sau care nu pot fi criticate. 3. interdicţie de vocabular determinată de superstiţii sau de pudoare, care duce înlocuirea unui cuvânt cu un altul sau cu o perifrază, metaforice. (< fr. tabou)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • Tabu... — Tabu …   Deutsch Wörterbuch

  • Tabu — Tabu …   Deutsch Wörterbuch

  • Tabu — may refer to:*Tabu (also spelled tapu ), a Polynesian cultural concept, from which the word taboo derives * Tabu (film), a 1931 award winning film *Tabu (actress), an Indian actress *Tabu Ley, a Congolese musician *Tabu by Dana, a perfume and… …   Wikipedia

  • Tabu — Sn rituelles oder gesellschaftliches Verbot std. (19. Jh.) Entlehnung. Entlehnt aus frz. tabou m. und ne. taboo, diese aus polynes. tapu. Zunächst Bezeichnung für geweihte, unberührbare Dinge, die dem weltlichen Zugriff entzogen waren. Adjektiv:… …   Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • tabu — tȃbu[b] (I)[/b] (tabȗ) m <G tȃbua> DEFINICIJA 1. antrop. zabrana da se izvode stanovite radnje, a osobito da se dodiruju, gledaju ili spominju posvećene osobe ili predmeti, ili pak da se uživaju određena jela 2. pren. a. nepisani zakon ili… …   Hrvatski jezični portal

  • tabu — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. n ndm {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} funkcjonujący w wielu religiach pierwotnych zakaz dotykania bądź wymawiania imion (nazw) pewnych osób, zwierząt, rzeczy, także dokonywania pewnych… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • Tabù — (Порто Чезарео,Италия) Категория отеля: 3 звездочный отель Адрес: Via Dei Bacini Località L Approdo, 7301 …   Каталог отелей

  • tabù — (anche, ma solo nel sign. proprio e nell uso scient., tabu) [dal fr. tabou, ingl. taboo, adattam. di voce polinesiana]. ■ s.m. (etnol., relig.) [divieto sacrale di fare certe cose, di pronunciare certe parole, ecc.: t. sociali, alimentari ]… …   Enciclopedia Italiana

  • tabu — tȃbu [b] (II)[/b] prid. <indekl.> DEFINICIJA iron. u kojega se ne smije zadirati, o kojem se ne smije pitati [tabu tema] ETIMOLOGIJA vidi tabu[b] (I)[/b] …   Hrvatski jezični portal

  • tabu — »unantastbar, unverletzlich«, auch substantiviert gebraucht als Tabu »Unantastbares; (allgemein:) etwas, wovon man nicht sprechen darf«: Das im 19. Jh. bezeugte Fremdwort, das wie entsprechend engl. taboo und frz. tabou aus polynes. tabu (wohl… …   Das Herkunftswörterbuch

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”