suitură

suitură
suitúră, suitúri, s.f. 1. (înv.) suire, urcare. 2. (reg.) movilă.
Trimis de blaurb, 26.01.2007. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”