sugrumare

sugrumare
SUGRUMÁRE, sugrumări, s.f. Acţiunea de a (se) sugruma şi rezultatul ei. – v. sugruma.
Trimis de andreeadima, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SUGRUMÁRE s. v. înĂbuŞire. REPRIMARE.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

sugrumáre s. f. (sil. -gru-), g.-d. art. sugrumării; pl. sugrumări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • jugulare — JUGULÁRE, jugulări, s.f. (Rar) Acţiunea de a jugula şi rezultatul ei; sugrumare, strangulare. ♦ fig. Împiedicare bruscă a dezvoltării. – v. jugula. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  JUGULÁRE s. f. gâtuire, strangulare, sugrumare. Trimis …   Dicționar Român

  • gâtuire — GÂTUÍRE, gâtuiri, s.f. Acţiunea de a (se) gâtui şi rezultatul ei; sugrumare. – v. gâtui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GÂTUÍRE s. 1. v. sugrumare. 2. v. gâtuitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  gâtuíre s. f …   Dicționar Român

  • asfixie — ASFÍXIE, asfixii, s.f. Stare de sufocare datorită înecării, strangulării, gazelor toxice, ca simptom al unor boli etc. – Din fr. asphyxie. Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX 98  ASFIXÍE s. asfixiere, înăbuşire, înecare, sufocare, sufocaţie,… …   Dicționar Român

  • gâtuit — GÂTUÍT, Ă, gâtuiţi, te, adj. Sugrumat; omorât prin sugrumare. – v. gâtui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM  GÂTUÍT adj. 1. v. sugrumat. 2. înăbuşit, înecat, sugrumat. (Cu glasul gâtuit de emoţie, spuse ...) Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • neca — NECÁ vb. v. inunda, îneca, potopi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  necá, nec, vb. I (înv. şi reg.) 1. a omorî prin înec, prin asfixiere în apă; a înneca. 2. a omorî; a ucide (prin sugrumare). 3. a înnăbuşi, a năpădi. 4. (despre… …   Dicționar Român

  • reprimare — REPRIMÁRE, reprimări, s.f. Acţiunea de a reprima şi rezultatul ei. – v. reprima. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REPRIMÁRE s. 1. înăbuşire, (înv.) supresiune, (fig.) sugrumare. (reprimare unei răscoale.) 2. represiune. (Măsuri… …   Dicționar Român

  • strangula — STRANGULÁ, strangulez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) omorî prin sugrumare; a (se) sugruma, a (se) gâtui. 2. tranz. A înăbuşi, a sufoca. 3. tranz. A micşora lăţimea secţiunii de curgere a unui fluid într o conductă, pe cursul unei ape etc. [var …   Dicționar Român

  • strangulare — STRANGULÁRE, strangulări, s.f. Acţiunea de a (se) strangula şi rezultatul ei; strangulaţie. ♦ (med.; pop.) Ocluziune intestinală. [var.: ştranguláre s.f.] – v. strangula. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STRANGULÁRE s. 1. v …   Dicționar Român

  • strangulaţie — STRANGULÁŢIE, strangulaţii, s.f. (Rar) Strangulare. – Din fr. strangulation, lat. strangulatio. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STRANGULÁŢIE s. v. gâtuire, strangulare, sugrumare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • sugrum — sugrúm s.n. (înv.) sugrumare, gâtuire. Trimis de blaurb, 26.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”