Dicționar Român. 2013.
stăpâni — STĂPÂNÍ, stăpânesc, vb. IV. tranz. A deţine un bun în calitate de proprietar, a avea ceva în proprietate, a poseda. 2. tranz. A cunoaşte foarte bine un domeniu de activitate, o specialitate, o doctrină; a poseda cunoştinţe temeinice (teoretice şi … Dicționar Român
stãpâní — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. stãpânésc, imperf. 3 sg. stãpâneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. stãpâneáscã … Romanian orthography
coproprietar — COPROPRIETÁR, coproprietari, s.m. Persoană care stăpâneşte o proprietate în comun cu altcineva. [pr.: pri e ] – Din fr. copropriétaire. Trimis de IoanSoleriu, 19.06.2006. Sursa: DEX 98 COPROPRIETÁR s. (înv., în Transilv.) composesor. Trimis de… … Dicționar Român
domnesc — DOMNÉSC, EÁSCĂ, domneşti, adj. 1. Care aparţine domnului (3), privitor la domn; care emană de la domn; care aparţine curţii domnului. ♦ Bogat, îmbelşugat; elegant. 2. (În sintagmele) Mere domneşti = varietate de mere mari, de culoare gălbuie… … Dicționar Român
parcă — PÁRCĂ1 adv. Se pare că..., s ar crede că..., s ar zice că...; (în construcţii negative) nu prea. Parcă îl cunosc. ♦ Este posibil, se pare că da. Mă cunoşti? – Parcă. ♦ (Cu valoare de conjuncţie) Ca şi cum, ca şi când. Îmi răspunde parcă n ar avea … Dicționar Român
