stupitură

stupitură
STUPITÚRĂ, stupitúri, s.f. (reg.) Scuipătură. – Stupi + suf. -tură.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

STUPITÚRĂ s. v. scuipătură.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

stupitúră s. f., g.-d. art. stupitúrii; pl. stupitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • scuipa — SCUIPÁ, scúip, vb. I. 1. intranz. A elimina din gură salivă, flegmă etc. cu o mişcare specifică a buzelor şi a limbii. ♦ tranz. A arunca scuipat asupra (sau în urma) cuiva sau a ceva (sau a face numai gestul respectiv), în semn de batjocorire, de …   Dicționar Român

  • scuipătură — SCUIPĂTÚRĂ, scuipături, s.f. Scuipare; (concr.) scuipat (2). – Scuipa + suf. ătură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCUIPĂTÚRĂ s. 1. (Mold. şi Bucov.) stupitură. 2. salivă, scuipat, spută, (rar) apă, (pop.) stupit. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”