strănutător

strănutător
strănutătór, strănutătoáre, adj., s.f. 1. (adj.; înv.) care strănută; care produce strănutatul. 2. (s.f.) numele a trei plante cu flori albe: scânteiuţe-albe, rotoţele-albe, coada-şoricelului.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • adamsită — ADAMSÍTĂ s.f. Gaz de luptă lacrimogen, care provoacă strănutul. – Din fr. adamsite. Trimis de ana zecheru, 09.08.2002. Sursa: DEX 98  adamsítă s. f., pl. adamsíte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ADAMSÍTĂ s.f. Gaz de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”