strănutătură

strănutătură
STRĂNUTĂTÚRĂ s. v. strănut, strănutare, strănutat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • strănut — STRĂNÚT, strănuturi, s.n. Strănutat. – Din strănuta (derivat regresiv). Trimis de LauraGellner, 07.10.2008. Sursa: DEX 98  STRĂNÚT s. strănutare, strănutat, (rar) strănutătură, (prin Munt. şi Olt.) străfig, (prin Olt.) străfigat. Trimis de… …   Dicționar Român

  • strănuta — STRĂNUTÁ, strănút, vb. I. intranz. (Despre oameni şi unele animale) A elimina cu zgomot, pe nas sau pe gură, aerul din plămâni, printr o mişcare bruscă şi involuntară a muşchilor expiratori. ♢ Praf de strănutat = substanţă medicamentoasă iritantă …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”