strănuta

strănuta
STRĂNUTÁ, strănút, vb. I. intranz. (Despre oameni şi unele animale) A elimina cu zgomot, pe nas sau pe gură, aerul din plămâni, printr-o mişcare bruscă şi involuntară a muşchilor expiratori. ♢ Praf de strănutat = substanţă medicamentoasă iritantă care provoacă strănutul. – lat. sternutare.
Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

STRĂNUTÁ vb. (pop.) a străfiga, (reg.) a pârşni, (prin Ban.) a zdrăvăna. (E răcit şi strănuta.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

strănutá vb., ind. prez. 1 sg. strănút, 3 sg. şi pl. strănútă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A STRĂNUTÁ strănút intranz. A elimina brusc şi cu zgomot, pe nas şi pe gură, aerul din plămâni printr-o contracţie involuntară a muşchilor expiratori. /<lat. sternutare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

strănutá (-t, át), vb. – A elimina cu zgomot aerul din plămîni pe nas şi pe gură. – var. stărnuta, strenuta. Mr. stărnut(are). lat. sternūtāre (Meyer, alb. St., IV, 120; Pascu, I, 161; REW 8250), cf. it. starnutare, (v. it. stranutare, sicil. stranutari, friul. stranudá), prov., cat., sp. estornudar, fr. éternuer. Lipseşte în Trans. de V (ALR, I, 78). – Der. strănut (var. strănutat, strănutătură), s.f. (acţiunea de a strănuta, zgomotul produs).
Trimis de blaurb, 28.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • strănut — STRĂNÚT, strănuturi, s.n. Strănutat. – Din strănuta (derivat regresiv). Trimis de LauraGellner, 07.10.2008. Sursa: DEX 98  STRĂNÚT s. strănutare, strănutat, (rar) strănutătură, (prin Munt. şi Olt.) străfig, (prin Olt.) străfigat. Trimis de… …   Dicționar Român

  • strănutat — STRĂNUTÁT s.n. Acţiunea de a strănuta şi rezultatul ei; zgomot produs de cel care strănută; strănut, strănutare. – v. strănuta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STRĂNUTÁT s. v. strănut. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • sdravăn — sdrávăn ( nă), adj. – 1. Robust, puternic, voinic. – 2. Aspru, rezistent. – 3. Mare, impunător. – 4. (adv.) Cu putere, tare. – var. zdravăn, şi der. sl. sŭdravinŭ sănătos (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 336), cf. sb., cr., slov. zdravo… …   Dicționar Român

  • străfiga — STRĂFIGÁ vb. v. necheza, râncheza, strănuta. Trimis de siveco, 07.10.2008. Sursa: Sinonime  străfigá1, străfig, vb. I (reg.) 1. a strănută. 2. a sughiţa. 3. (despre cai) a forăi; a necheza. 4. a scuipa. Trimis de blaurb, 07.10.2008. Sursa: DAR  …   Dicționar Român

  • zdrăveni — ZDRĂVENÍ, zdrăvenésc, vb. IV. 1. refl. (var.) Înzdrăveni. 2. intranz. (Banat, Trans. de v.) A strănuta. (din zdravăn; sensul al doilea se explică prin formula zdravăn = sănătos, care li se spune celor care strănută) Trimis de tavi, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • înzdrăveni — ÎNZDRĂVENÍ, înzdrăvenesc, vb. IV. refl. A se însănătoşi (după o boală), a deveni (iarăşi) puternic, zdravăn; a se întrema, a se întări, a se învoinici. ♢ tranz. Tratamentul l a înzdrăvenit. – În + zdravăn. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa:… …   Dicționar Român

  • Variantes régionales du roumain — Article principal : Roumain. Roumain Lexique Liste Swadesh Distribution géographique Histoire Variantes régionales Moldave Grammaire Les articles, le nom, l adjectif qualificatif et l adjectif numéral Le verbe Les pronoms et les adjectifs… …   Wikipédia en Français

  • cehăi — CEHĂÍ vb. IV. v. cihăi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  cehăí ( ắiesc, ít), vb. – 1. A lătra. – 2. A plictisi, a sîcîi, a bate la cap. – var. cihăi, cehni. Pare a se baza pe creaţia imitativă mag. csah, care reproduce lătratul, cf …   Dicționar Român

  • pârşni — PÂRŞNÍ vb. v. strănuta. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • străfige — străfíge ( g, ?), vb. – A strănuta. Origine necunoscută. (ALR, I, 78) şi după Scriban, în Banat şi Mold. Trimis de blaurb, 27.01.2009. Sursa: DER …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”