sdravăn

sdrávăn (-nă), adj. – 1. Robust, puternic, voinic. – 2. Aspru, rezistent. – 3. Mare, impunător. – 4. (adv.) Cu putere, tare. – var. zdravăn, şi der. sl. sŭdravinŭ "sănătos" (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 336), cf. sb., cr., slov. zdravo "sănătos". – Der. sdrăveni (var. însdrăveni, (în)zdrăveni), vb. (Banat, Trans. de v., a strănuta; refl., a se însănătoşi, a deveni sănătos, a se pune picioare), care la primul sens (ALR, I, 78), se explică prin formula sdravăn "sănătos" care li se zice celor care strănută, cf. sp. Jesus; sdrăvenie, s.f. (forţă, robusteţe); sdraviţă, s.f. (salvie, Salvia officinalis), cf. sl. zdravica "sănătate"; sdravăţ, s.m. (mlajă, Salix viminalis), cf. bg. sdravec, sb. sdravac (Candrea); sdrăvui, vb. (înv., a respecta), din sl. zdraviti. cf. năsdrăvan.

Trimis de blaurb, 30.11.2008. Sursa: DER