cehăi

cehăi: CEHĂÍ vb. IV. v. cihăi.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

cehăí (-ắiesc, -ít), vb. – 1. A lătra. – 2. A plictisi, a sîcîi, a bate la cap. – var. cihăi, cehni. Pare a se baza pe creaţia imitativă mag. csah, care reproduce lătratul, cf. mag. csaholni "a lătra" şi "ceahlău". Mai puţin probabilă der. propusă de Cihac, II, 52, din pol. syczéć, sykać "a fluiera", sau cea a lui Scriban, din rut. čihati "a strănuta". – Der. ceahnă, s.f. (cîine; zgîrcit, calic); cehnit, s.n. (lătrat); cehnitură, s.f. (lătrat); ciohotă, s.m. (la nunţile tipice din Banat şi Trans., organizatorul petrecerii).

Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

ceahlău — CEAHLẮU, ceahlăi, s.m. (ornit.; reg.) Vultur bărbos (Gypaetus barbatus). Din magh. csaholó. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CEAHLĂU s. v. vultur bărbos, zăgan. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ceahlău s … Dicționar Român
cehădaie — cehădáie ( ăi), s.f. – 1. Proţap de plug. – 2. Persoană insolvabilă sau neserioasă. – var. ce(a)cadaie, cicăt(a)ie. Mag. cságató (Puşcariu, Dacor., III, 673). Rar, în Trans. de Vest. Înainte acelaşi Puşcariu, ZRPh., XXXI, 302 se gîndea la lat.… … Dicționar Român
chihăi — CHIHĂÍ, chihăiesc, vb. IV. (reg.) 1. tranz. A plictisi pe cineva insistând cu vorba pe lângă el. 2. intranz. A tuşi sec. – Formaţie onomatopeică. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CHIHĂÍ vb. v. agasa, enerva, indispune, irita, necăji … Dicționar Român
cihăi — CIHĂI, cihăiesc, vb. IV. tranz. (reg.) A stărui foarte mult pe lângă cineva să facă ceva, a plictisi pe cineva cu stăruinţele. [var.: cehăi vb. IV] – cf. magh. c s a h o l n i. Trimis de viorelgrosu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CIHĂÍ … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias