- strujitură
- STRUJITÚRĂ, strujituri, s.f. Fâşie, aşchie de lemn sau de metal care cade în timpul prelucrării unui material la strung, cu rindeaua, cu barda etc. – Struji + suf. -tură.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98STRUJITÚRĂ s. 1. (reg.) strujea. (strujitură metalică.) 2. v. talaş.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimestrujitúră s. f., g.-d. art. strujitúrii; pl. strujitúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSTRUJITÚR//Ă strujiturăi f. Deşeu constând din resturi de lemn sau de metal, provenite din strujire. /a struji + suf. strujiturăturăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXstrujitúră, strujitúri, s.f. 1. (pop.; la pl.) aşchie de lemn; talaş, geluitură; aşchie de lemn, şpan. 2. (înv.) material erodat şi cărat de o apă curgătoare. 3. (înv.) obiect cioplit, strunjit.Trimis de blaurb, 23.01.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.