strugurel

strugurel
STRUGURÉL, strugurei, s.m. 1. Diminutiv al lui strugure; struguraş. 2. (bot.; reg.; la pl.) Coacăze.
Trimis de gudovan, 19.07.2004. Sursa: DEX '98

STRUGURÉL s. (bot.) struguraş.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

STRUGURÉL s. v. ochii-şoricelului.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

strugurél s. m., pl. struguréi, art. struguréii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • struguraş — STRUGURÁŞ, struguraşi, s.m. 1. Strugurel (1). 2. (bot.; reg.; la pl.) Coacăze. 3. (bot.; reg.) Ruşuliţă. – Strugure + suf. aş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STRUGURÁŞ s. ( …   Dicționar Român

  • pomuşoară — POMUŞOÁRĂ, pomuşoare, s.f. (bot.; reg.) 1. Păltior. 2. Coacăz. ♦ Coacăză. – Poamă + suf. uşoară. Trimis de oprocopiuc, 15.03.2009. Sursa: DEX 98  POMUŞOÁRĂ s. v. agriş, coacăză, coacăz, păltior. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  …   Dicționar Român

  • strugure — STRÚGURE, struguri, s.m. Fructul viţei de vie, în formă de ciorchine; poamă. ♦ Compus: strugurii ursului = plantă târâtoare cu frunze persistente, cu flori trandafirii sau albe, grupate în formă de ciorchine la vârful ramurilor, şi cu fructul o… …   Dicționar Român

  • struguşor — struguşór, struguşóri, s.m. (reg.) strugurel. Trimis de blaurb, 23.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • troglodytes — OCHÍ2, ochesc, vb. IV. 1. intranz. A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ţinta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ţinta, a ţinti. ♦ tranz. A ţinti pe cineva sau ceva cu o armă; p. ext. a lovi ţinta cu un proiectil.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”