stropitură

stropitură
STROPITÚRĂ, stropituri, s.f. 1. Stropire. 2. (concr.) Picătură, strop. – Stropi + suf. -tură.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

STROPITÚRĂ s. 1. v. împroşcare. 2. v. picătură. 3. v. pată.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

stropitúră s. f., g.-d. art. stropitúrii; pl. stropitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • duş — DUŞ, duşuri, s.n. 1. Instalaţie sanitară sau tehnică prin care se asigură ţâşnirea reglabilă şi concomitentă a mai multor jeturi mici de apă. 2. Ansamblu de jeturi de apă realizate cu ajutorul duşului (1); p. ext. spălare etc. făcută prin acest… …   Dicționar Român

  • picătură — PICĂTÚRĂ, picături, s.f. 1. Părticică sferică desprinsă dintr o masă de lichid, formată prin condensarea unui gaz etc.; pic1, strop; p. ext. cantitate mică dintr un lichid. ♢ loc. adv. Printre picături = din când în când, câteodată; p. ext. în… …   Dicționar Român

  • năstrap — năstráp, năstrápi, s.m. (reg.; mai ales la pl.) picătură, strop; broboană de sudoare; stropitură de noroi. Trimis de blaurb, 25.07.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • pată — PÁTĂ, pete, s.f. 1. Urmă lăsată pe suprafaţa unui obiect de un corp gras, de o materie colorată, de murdărie etc., suprafaţă pe care se întinde o astfel de urmă; substanţă care a lăsat această urmă. ♦ Porţiune diferit colorată pe un fond de o… …   Dicționar Român

  • picurătură — PICURĂTÚRĂ s. v. pic, picătură, picur, strop, stropitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  picurătúră s.f. (înv.) 1. picătură. 2. (fig.) sunet, vibraţie. Trimis de blaurb, 19.09.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • popistroacă — popistroácă s.f. sg. (reg.) stropitură, stropeală (de ploaie). Trimis de blaurb, 12.10.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • pătătură — PĂTĂTÚRĂ s. v. pată, stropitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  pătătúră, pătătúri, s.f. (reg.) 1. pată. 2. porţiune de altă culoare. Trimis de blaurb, 05.09.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • spârc — SPÂRC, (1) spârcuri s.n., (2) spârci, s.m. 1. s.n. (pop.) Bucată mică (şi nefolositoare) din ceva. 2. s.m. (fam.) Epitet dat unui tânăr sau unui copil. [var.: spârci s.m.] – cf …   Dicționar Român

  • spârcâitură — spârcâitúră, spârcâitúri, s.f. 1. (înv. şi reg.) spârcâială. 2. (reg.) ţâşnitură dintr un lichid; stropitură, spârc. Trimis de blaurb, 10.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • stropeală — STROPEÁLĂ, stropeli, s.f. Faptul de a (se) stropi; (concr.) lichid cu care se stropeşte. ♦ Ploaie uşoară şi de scurtă durată. ♦ (fam.) Băutură. – Stropi + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STROPEÁLĂ s. v. împroşcare,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”