- stivuitor
- STIVUITÓR, -OÁRE, stivuitori, -oare, s.m. şi f. Muncitor care se ocupă cu stivuirea; stivator. [pr.: -vu-i-] – Stivui + suf. -tor.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98STIVUITÓR s. (rar) stivator.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimestivuitór s. m. (sil. -vu-i-), pl. stivuitóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSTIVUIT//ÓR stivuitoroáre (stivuitoróri, stivuitoroáre) m. şi f. Muncitor care face stive. /a stivui + suf. stivuitortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSTIVUITÓR, stivuitoare stivuitor 2. s.n. Utilaj mobil destinat încărcării, descărcării, deplasării pe distanţe scurte şi stivuirii unor sarcini de dimensiuni şi greutăţi apreciabile.Trimis de ivascu, 29.11.2005. Sursa: Neoficial
Dicționar Român. 2013.