- staţiona
- STAŢIONÁ, staţionez, vb. I. intranz. (Despre vehicule, trenuri, nave etc.) A sta câtva timp într-un loc (de pe traseu), aşteptând suirea şi coborârea pasagerilor, încărcarea şi descărcarea mărfurilor etc., p. ext. (despre oameni) a se opri câtva timp într-un loc. [pr.: -ţi-o-] – Din fr. stationner.Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98A staţiona ≠ a se mişcaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeSTAŢIONÁ vb. 1. a se opri. (Nu e voie să staţiona în faţa spitalului.) 2. a sta. (Maşinile staţiona în faţa casei.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimestaţioná vb. (sil. -ţi-o-), ind. prez. 1 sg. staţionéz, 3 sg. şi pl. staţioneázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA STAŢION//Á staţionaéz intranz. 1) (despre vehicule, nave etc.) A se opri din mers pentru câtva timp (pentru încărcare sau descărcare). 2) (despre motoare, maşini de lucru etc.) A fi în stare de repaus; a se afla în inactivitate; a nu funcţiona; a stagna. 3) (despre nivelul apelor) A se menţine neschimbat. /<fr. stationnerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSTAŢIONÁ vb. I. intr. A sta (într-o staţie), a se opri câtva timp într-un loc. [pron. -ţi-o-. / < fr. stationner, it. stazionare].Trimis de LauraGellner, 08.05.2007. Sursa: DNSTAŢIONÁ vb. intr. (despre vehicule) a opri, a sta într-o staţie (1); (p. ext.; despre oameni) a se opri câtva timp într-un loc. (< fr. stationner)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.