- statuară
- statuáră s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. statuáreiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
statuară
Look at other dictionaries:
statuar — STATUÁR, Ă, statuari, e, adj., s.f. 1. adj. Privitor la statui, care ţine de sculptarea (sculpta) statuilor. ♦ Ca o statuie; monumental. 2. s.f. Arta statuară (1); (concr.) operă statuară. [pr.: tu ar] – Din fr. statuaire, lat. statuari … Dicționar Român
George Oprescu — (né le 27 novembre 1881, à Câmpulung, județ d Argeș – décédé le 14 août 1969, à Bucarest) a été un historien, critique et collectionneur d’art Roumain, membre de l’Académie roumaine (depuis 1948), professeur à l’Académie de Beaux arts de Bucarest … Wikipédia en Français
polenă — POLÉNĂ s.f. (mar.) Imagine de animal, figură statuară sacră sau profană care se sculpta ca ornament pe prora navelor. [cf. it. polena, fr. poulaine < à la poulaine – polonez]. Trimis de LauraGellner, 26.07.2005. Sursa: DN POLÉNĂ s. f.… … Dicționar Român
statuár — adj. m. (sil. tu ar), pl. statuári; f. sg. statuárã, pl. statuáre … Romanian orthography
lucrare — LUCRÁRE, lucrări, s.f. 1. Acţiunea de a lucra şi rezultatul ei; muncă, activitate. ♢ expr. A pune în lucrare = a începe executarea, a pune în practică. ♦ (înv.) Muncă, activitate, efort pentru a realiza ceva. ♦ (concr.) Lucru realizat printr o… … Dicționar Român
operă — ÓPERĂ1, opere, s.f. 1. Acţiune conştientă îndreptată spre un anumit scop; rezultat al unei activităţi creatoare; lucrare, faptă. 2. Lucrare originală de artă, de ştiinţă etc.; creaţie (artistică). ♦ (La sg., cu sens colectiv) Totalitatea… … Dicționar Român
