- stampila
- STAMPILÁ vb. I v. ştampila.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98STAMPILÁ vb. I. v. ştampila.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.
stampila
Look at other dictionaries:
ştampila — ŞTAMPILÁ, ştampilez, vb. I. tranz. A pune, a aplica o ştampilă (2). [var.: stampilá vb. I] – Din ştampilă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞTAMPILÁ vb. a pecetlui, (livr.) a oblitera, (înv. şi … Dicționar Român
ştampilă — ŞTAMPÍLĂ, ştampile, s.f. 1. Instrument format dintr o placă de cauciuc, de lemn sau de metal fixată pe un mâner, pe care sunt gravate un semn, o inscripţie sau o emblemă, cu care se ştampilează acte, mărfuri, obiecte etc. 2. Semn, inscripţie sau… … Dicționar Român
stampilă — STAMPÍLĂ s.f. v. ştampilă. Trimis de LauraGellner, 12.12.2007. Sursa: DEX 98 STAMPÍLĂ s.f. v. ştampilă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
stampila- — *stampila , *stampilaz germ., stark. Maskulinum (a): nhd. Stampfe; ne. tamper; Rekontruktionsbasis: got., mnd., ahd.; Etymologie: vergleiche idg. *stē̆bʰ … Germanisches Wörterbuch
ştampilá — vb., ind. prez. 1 sg. ştampiléz, 3 sg. şi pl. ştampileázã … Romanian orthography
ştampílã — s. f., g. d. art. ştampílei; pl. ştampíle … Romanian orthography
stambă — STÁMBĂ, (2) stămburi, s.f. 1. Ţesătură de bumbac cu desene imprimate în culori, folosită la confecţionarea îmbrăcămintei de vară pentru femei. 2. (La pl.) Varietăţi de stambă (1). ♦ Obiecte de îmbrăcăminte confecţionate din stambă (1). 3. (înv.)… … Dicționar Român
sigiliu — SIGÍLIU, sigilii, s.n. 1. Obiect alcătuit dintr o placă (fixată pe un mâner) pe care este gravată o monogramă, o emblemă, o efigie etc. şi care se aplică pe un act oficial, ca dovadă a autenticităţii lui. ♦ Semn imprimat pe ceva (cu tuş sau cu… … Dicționar Român
ştampilare — ŞTAMPILÁRE, ştampilări, s.f. Acţiunea de a ştampila şi rezultatul ei. [var.: stampiláre s.f.] – v. ştampila. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞTAMPILÁRE s. pecetluire, (livr.) obliterare, (înv. şi reg.) ştempluire. (ştampilare… … Dicționar Român
parafă — PARÁFĂ, parafe, s.f. 1. Ştampilă cu iscălitura sau cu numele cuiva (prescurtat sau cu iniţiale); ştampilă a unei instituţii. ♦ Iscălitură (prescurtată) pusă pe un act. 2. Trăsătură de condei adăugată la sfârşitul unei iscălituri pentru a o… … Dicționar Român
