- spătare
- spătáre s.f. (reg.) partea strungii de la stână de care stau rezemaţi ciobanii cu spatele când mulg oile.Trimis de blaurb, 09.01.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
spătare
Look at other dictionaries:
spătar — SPĂTÁR1, spătare, s.n. Spetează a unui scaun. – Din spată2 + suf. ar. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRM SPĂTÁR2, spătari, s.m. Înalt demnitar la curtea domnească în timpul feudalităţii, care avea la început funcţia de a purta la… … Dicționar Român
spãtár — I. (persoanã) s. m., pl. spãtári II. (obiect) s. n., pl. spãtáre … Romanian orthography
spătărel — SPĂTĂRÉL, spătărei, s.m. (înv.) Boier cu rang mic în ţările româneşti, care avea însărcinarea de a păzi ordinea la sate în timp de pace, precum şi atribuţii militare în timp de război. – Din spătar2 + suf. el. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
