patibular — PATIBULÁR, Ă, patibulari, e, adj. (livr.) Vrednic de spânzurat; demn de spânzurătoare. – Din fr. patibulaire. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 patibulár adj. m., pl. patibulári; f. sg. pat … Dicționar Român
spânzurare — SPÂNZURÁRE, spânzurări, s.f. Acţiunea de a (se) spânzura şi rezultatul ei; spânzurat1, spânzurătoare. – v. spânzura. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPÂNZURÁRE s. 1. spânzurat, spânzurătoare, stran gulare, (înv.) spânzurătură.… … Dicționar Român
acăstău — s. v. spânzurătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime acăstắu ( téie), s.n. – 1. Spînzurătoare. – 2. Persoană înaltă, prăjină. < Mag. akasztó care atîrnă (DAR). În Trans. Trimis de blaurb, 26.08.2006. Sursa: DER … Dicționar Român
alesidă — ALESÍDĂ, aleside, s.f. (înv.) Lănţişor întrebuinţat la cesornice de buzunar, ca podoabă femeiască în jurul gâtului etc. [var.: alăsídă s.f.] – Din ngr. alisída. Trimis de ana zecheru, 03.01.2003. Sursa: DEX 98 alesídă s. f., g. d, art.… … Dicționar Român
furci — s. pl. v. spânzurătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
furcă — FÚRCĂ, furci, s.f. 1. Unealtă agricolă formată dintr o prăjină de lemn sau de oţel terminată cu doi sau trei dinţi (încovoiaţi), folosită pentru strângerea fânului, clăditul şirelor, strângerea gunoiului, a băligarului etc. s expr. Parc ar fi… … Dicționar Român
juvăţ — JUVẮŢ, juveţe, s.n. Laţ la capătul unei funii; ştreang. [pl. şi: juvăţuri] – Din ucr. žyvec. Trimis de cata, 02.02.2005. Sursa: DEX 98 JUVĂŢ s. v. laţ, ştreang, val. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime juvăţ s. n … Dicționar Român
pierzare — PIERZÁRE s.f. (pop.) Pierzanie. ♢ loc. vb. A da pierzării = a ucide sau a lăsa să fie ucis. – v. pierde. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PIERZÁRE s. v. corupţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
pierzări — s. pl. v. spânzurătoare, ştreang. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
postoroncă — POSTORÓNCĂ, postoronci, s.f. (reg.) 1. Funie, lanţ sau curea legate de crucea căruţei şi de hamuri, cu ajutorul cărora calul trage vehiculul; funie sau lanţ care leagă leuca de carâmb. 2. Epitet dat unui om de nimic, bun de spânzurătoare. – Din… … Dicționar Român