Dicționar Român. 2013.
sporozoar — SPOROZOÁR, sporozoare, s.n. (La pl.) Clasă de protozoare caracterizată prin prezenţa stadiului de spor1 în faza lor de dezvoltare, care trăiesc ca paraziţi intracelulari, producând boli grave la oameni şi la animale; (şi la sg.) animal care… … Dicționar Român
sporozoit — SPOROZOÍT s.m. (biol.) Stadiu final al sporogoniei (sporogonie) la sporozoare. [pron. zo it. / < fr. sporozoïte]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN SPOROZOÍT s. m. stadiu final al sporogoniei la sporozoare. (< fr. sporozoïte) … Dicționar Român
sporulaţie — SPORULÁŢIE s.f. (bot.) Proces de formare a sporilor1; mod de reproducere asexuată prin spori1. – Din fr. sporulation. Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa: DEX 98 sporuláţie s. f. (sil. ţi e), art. sporuláţia (sil. ţi a), g. d. art.… … Dicționar Român
sporozoár — s. n. (sil. zo ar), pl. sporozoáre … Romanian orthography
spor — SPOR1, spori, s.m. Organ microscopic al organismelor vegetale, care serveşte la înmulţire, la răspândire şi, adesea, pentru supravieţuirea în condiţii nefavorabile. ♦ (zool.) Corpuscul reproducător la anumite protozoare. – Din fr. spore. Trimis… … Dicționar Român
sporozooză — SPOROZOÓZĂ s.f. (biol.) Denumire generică dată bolilor provocate de sporozoare. [pron. zo o . / < fr. sporozoose]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
