sporulaţie

SPORULÁŢIE s.f. (bot.) Proces de formare a sporilor¹; mod de reproducere asexuată prin spori¹. – Din fr. sporulation.

Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa: DEX '98



sporuláţie s. f. (sil. -ţi-e), art. sporuláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. sporuláţiei; pl. sporuláţii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SPORULÁŢIE f. bot. 1) Proces de formare a sporilor; sporogeneză. 2) Formă de reproducere asexuată prin spori. /<fr. sporulation

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SPORULÁŢIE s.f. 1. Proces de formare a sporilor la o plantă. 2. Reproducere asexuată prin spori, la sporozoare. [gen. -iei. / cf. fr. sporulation].

Trimis de LauraGellner, 04.05.2007. Sursa: DN



SPORULÁŢIE s. f. 1. sporogeneză. 2. reproducere asexuată prin spori, la sporozoare. (< fr. sporulation)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN