- sinchisi
- SINCHISÍ, sinchisesc, vb. IV. (fam.; mai ales în construcţii negative). 1. refl. A-i păsa cuiva de cineva sau de ceva, a lua în seamă ceva sau pe cineva; a nu rămâne indiferent; a se nelinişti, a se îngrijora. 2. tranz. (Rar) A incomoda, a deranja, a tulbura. – Din ngr. sinhízo.Trimis de IoanSoleriu, 24.07.2004. Sursa: DEX '98SINCHISÍ vb. 1. a se îngrijora, a se nelinişti, a-i păsa, (prin Mold.) a bindisi. (Nu se sinchisi de nimeni.) 2. a (se) interesa, a-i păsa. (Nu se sinchisi de nimic.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeSINCHISÍ vb. v. deranja, incomoda, încurca, jena, stingheri, stânjeni, supăra, tulbura.Trimis de siveco, 27.05.2008. Sursa: Sinonimesinchisí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. sinchisésc, imperf. 3 sg. sinchiseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. sinchiseáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA SINCHIS//Í sinchisiésc tranz. rar A face să se sinchisească; a incomoda; a deranja. /<ngr. sinhízoTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE SINCHIS//Í mă sinchisiésc intranz. (mai ales la forma negativă) A nu rămâne indiferent; a se nelinişti; a se îngrijora. Nici nu se sinchiseşte. /<ngr. sinhízoTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXsinchisí (-sésc, -ít), vb. – 1. A supăra, a incomoda. – 2. (refl.) A se preocupa, a ţine seama de. – var. înv. sinhisi. Mr. sinhisire. ngr. συγχύζω, aorist σύγχυσα (Tiktin; Bogrea, Dacor., I, 451; Gáldi 252). – Der. sinchiseală, s.f. (preocupare).Trimis de blaurb, 17.12.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.