Dicționar Român. 2013.
sensibilitate — SENSIBILITÁTE, sensibilităţi, s.f. 1. Facultate de a simţi, de a reacţiona la excitaţii, de a şi schimba, într o anumită măsură, starea iniţială sub acţiunea unui agent exterior; acuitate a simţurilor; capacitatea de a percepe senzaţii. 2.… … Dicționar Român
sentiment — SENTIMÉNT, sentimente, s.n. 1. Proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului faţă de realitate; simţământ. ♦ Afecţiune. 2. Facultatea de a simţi, de a cunoaşte, de a aprecia ceva; conştiinţă. ♦ Credinţă, impresie intimă; convingere … Dicționar Român
simţi — SIMŢÍ, simt, vb. IV. 1. tranz. A avea, prin intermediul organelor de simţ, senzaţia sau percepţia unui lucru, a unui fapt, a unei calităţi, a percepe efectul unei excitaţii; a prezenta sensibilitate. ♦ refl. A şi da seama de propria stare fizică … Dicționar Român
simţământ — SIMŢĂMẤNT, simţăminte, s.n. Sentiment. [var.: (înv.) simţimấnt s.n.] – Simţi + suf. ământ (după fr. sentiment). Trimis de IoanSoleriu, 24.07.2004. Sursa: DEX 98 SIMŢĂMÂNT s. 1. sentiment, simţire. (Un simţământ delicat.) 2. sentiment, ( … Dicționar Român
