similaritate

similaritate
SIMILARITÁTE s.f. Faptul de a fi similar. – Din fr. similarité.
Trimis de IoanSoleriu, 24.07.2004. Sursa: DEX '98

SIMILARITÁTE s. v. potrivire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

similaritáte s. f., g.-d. art. similarităţii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SIMILARITÁTE s.f. Faptul de a fi similar. [cf. fr. similarité].
Trimis de LauraGellner, 22.04.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • cacosemie — CACOSEMÍE, cacosemii, s.f. (lingv.) Efect semantic dezagreabil al unei secvenţe (sonore sau grafice) asociate prin similaritate unor cuvinte din aşa numitul registru vulgar. Ex.: A zis că cantina...; În timpul acesta... etc. cf. c a c o f o n i e …   Dicționar Român

  • potroz — POTRÓZ s. v. afinitate, analogie, apropiere, asemănare, concordanţă, corespon denţă, înrudire, potriveală, potrivire, similaritate, similitudine Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  potróz, potrózuri, s.n. (înv. şi reg.) 1. asemănare,… …   Dicționar Român

  • semeniş — SEMENÍŞ s. v. afinitate, analogie, apropiere, asemănare, concordanţă, corespondenţă, înrudire, potriveală, potrivire, semănătură, similaritate, similitudine. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • semuială — SEMUIÁLĂ s. v. afinitate, analogie, apropiere, asemănare, concordanţă, corespondenţă, înrudire, potriveală, potrivire, similaritate, similitudine. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • semuire — SEMUÍRE s. v. afinitate, analogie, apropiere, asemănare, concordanţă, corespondenţă, înrudire, potriveală, potrivire, similaritate, similitudine. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • semănare — SEMĂNÁRE1 s.f. Acţiunea de a semăna1 şi rezultatul ei; semănat. – v. semăna1. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SEMĂNÁRE2, semănări, s.f. (înv.) Asemănare. – v. semăna2. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • semănătură — SEMĂNĂTÚRĂ, semănături, s.f. 1. Însămânţare. 2. (La pl.) Plante ieşite din sămânţa semănată. 3. Loc, teren însămânţat. – Semăna1 + suf. ătură. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  SEMĂNĂTÚRĂ s. (agric.) 1. însămânţare, însă mânţat,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”