- silogism
- SILOGÍSM, silogisme, s.n. Raţionament deductiv care conţine trei judecăţi legate între ele astfel încât cea de-a treia judecată, care reprezintă o concluzie, se deduce din cea dintâi prin intermediul celei de-a doua. – Din fr. syllogisme, lat. syllogismus.Trimis de laurap, 11.06.2007. Sursa: DEX '98silogísm s. n., pl. silogísmeTrimis de siveco, 11.06.2007. Sursa: Dicţionar ortograficSILOGÍSM silogisme n. log. Raţionament constând din trei judecăţi (majoră, minoră şi conclusivă), concluzia fiind dedusă din judecata majoră prin intermediul celei minore. /<fr. syllogisme, lat. syllogismusTrimis de siveco, 11.06.2007. Sursa: NODEXSILOGÍSM s.n. Raţionament deductiv prin care dintr-o judecată universală se derivă o nouă judecată prin intermediul unei a treia. [< fr. syllogisme, cf. lat. syllogismus, gr. syllogismos].Trimis de LauraGellner, 11.06.2007. Sursa: DNSILOGÍSM s. n. raţionament deductiv în care dintr-o judecată universală derivă cu necesitate o nouă judecată prin intermediul unei a treia. (< fr. syllogisme, lat. syllogismus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNsilogísm (-me), s .n. – Tip de raţionament deductiv. – var. înv. siloghism. fr. syllogisme şi mai demult ngr. συλλογισμός (Gáldi 251).Trimis de blaurb, 15.12.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.